După laudele la adresa guvernului, Traian Băsescu nu ratează ocazia de a da cu mucii în fasole în stilul caracteristic, demonstrându-şi încă o dată labilitatea şi incapacitatea de a se ţine de o strategie coerentă. Înclin să cred că a fost o scăpare, o „floricică” lăutărească pentru un ciubuc electoral. Incidentul nu schimbă ceea ce spuneam aici. Pur şi simplu, reduce şi mai mult marja de negociere a lui Traian Băsescu (în cazul său cred că putem vorbi chiar de o excludere de la negocieri) şi a PD. Este posibil chiar să accelereze clarificările în rândul democraţilor care să ia măsuri de „limitare a pierderilor”.
Posted inPoliTichii
Imbecili şi imbecilitate
Posted by
16
16
Cristian, wishful thinking!!!!
Acum nu te supara pe Basescu ca nu a fost in stare sa se „tina” de strategia „coerenta” pe care i-ai trast-o in articolul anterior despre capitulare 😉 .
PS1. Am impresia ca mi-ai scapat ultimul raspuns la articolul precedent
Nu mă supăr, fără el n-aş avea despre ce să scriu 😉
Serios vorbind, există 2 variante (indiferent de prognozele mele):
1) Băsescu şi PD vor să ajungă la putere. În acest caz, singura variantă este colaborarea cu PNL, atât pentru formarea guvernului, cât şi ulterior pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale (indiferent de candidat la peşedenţie sau de potenţialul premier). În acest caz, lăudarea guvernului Tăriceanu – pe lângă faptul că este meritată – este logică şi normal strategică. Insultarea – pe nedrept – a unui membru al guvernului PNL este, pe cale de consecinţă – ilogică şi inutilă strategic.
2) Băsescu şi PD vor să rămână în opoziţie
În acest caz, lauda la adresa guvernului este ilogică, iar critica unui membru al acestuia este logică.
So, indiferent de „elucubraţiile” mele, comportamentul PD şi al preşedintelui este şi ilogic, şi incoerent. Correct me if I am wrong.
Eu cred că ţi-am răspuns la toate comentariile.
Serios vorbind toate partidele doresc sa ajunga la putere.
Iarasi, serios vorbind sint posibile urmatoarele situatii:
1. noul guvern va fi alcatuit din doua din cele trei partide: PSD, PD si PNL
2. noul guvern va fi alcatuit de unul din cele trei partide cu suportul UDMR
In situatia 1, dupa cum spuneam in postul meu ce s-a pierdut pe drum, ma indoiesc ca unul dintre cele 3 partide va renunta la PM, postul reprezentind garantia ca vor ramine la guvernare indiferent de combinatiile post-numire a guvernului; in aceste conditii nu vad alta situatie de compromis decit PM independent.
Situatia 2 este conditionata de obtinerea unui scor electoral care sa se apropie binisor de 40%; asta e greu, si situatia e putin probabila.
Mai exista si situatia 3, a guvernului de uniune nationala. Personal nu-i dau nici o sansa, fiind mai dificil de infaptuit decit situatia 1.
Si in situatia 1, si in situatia 2 scorul electoral va fi decisiv; in situatia 1 scorul electoral va fi baza de la care se vor imparti ministeratele, in situatia 2 este baza unei guvernari cvasi-uni-partidice.
Asadar lupta care se da acum este pentru procente, pentru ca de aici se va pleca in formarea noului guvern. Revenind la PD, acesta nu cistiga nimic laudind guvernul (chestia cu „lauda meritata” e discutatibila, citeodata da, citeodata nu – iar in cazul de fata cu siguranta nu); prin urmare vor critica de cite ori vor avea motive (mai mult sau mai putin intemeiate) sa o faca. In ceea ce-l priveste pe Basescu, gura omului e sloboda si nu va tine cont de orice strategie „electorala”, va „lauda” si va „da de pamint” cu oricine si in orice moment.
In conlcluzie: comportamentul PD-ului este absolut logic si coerent, numai ca logica si coerenta urmeaza alt fir decit cel „dorit” de tine (de-asta iti tot repet ca esti in wishful thinking).
Mersi pentru revenire, nu eşti, din păcate singurul căruia îi dispar comentarii. Nu am reuşit să înţeleg ce se întâmplă, deşi nu sunt chiar atehnic.
Revenind.
Varianta de compromis de care spui nu asigură nici o garanţie pentru nici unul dintre partide. Oricând celălalt se poate asocia cu cel din opoziţie şi forma o nouă majoritate. Independentul nu ar avea nici o autoritate faţă de cele două partide componente, în cel mai „bun” caz fiind ţap ispăşitor. Pe lângă faptul că nu oferă nici o garanţie, independentul nu oferă nici posibilitatea asumării succesurilor.
Logica.
Într-adevăr, în momentul de faţă bătălia se duce pentru maximizarea scorului electoral. Despre PD este greu de spus dacă are o logică sau nu, fiindcă nu face absolut nimic şi asta zic eu că îl va costa. Cât despre Traian Băsescu… Da, Traian Băsescu are o logică. El nu poate lupta decât în plan politic, aşa că încearcă să mute bătălia acolo unde ştie el să lupte în ideea maximizării scorului obţinut. Numai că bătălia se dă în plan instituţional, acolo unde PNL (şi PSD) stau mai bine. El începuse bine revizuindu-şi comportamentul instituţional, până la „izbucnirea” de la şedinţa primarilor.
Izbucnirea are sens în măsura în care au sens „floricelele” pe care le bagă la o nuntă lăutarul adaptând numele naşului sau al ginerelui la vreun cântecel în speranţa unui bacşiş. Fiindcă pe lângă acuza la adresa unui membru al guvernului, a mai fost o „floricică” la fel de stupidă – autonomia comunelor, o aberaţie politicianistă, fiindcă dacă s-ar merge cu autonomia până la nivel de comună, 99% dintre acestea ar da faliment în „secunda doi” vorba lui Boc.
Dacă observi, PNL şi PSD au renunţat complet la orice discuţii în planul politic, refuzând să mai intre în jocul lui Traian Băsescu. Oricâtă „logică internă” ar avea Traian Băsescu, faptul că ea nu corespunde cu cea a adversarilor îl va costa prin inadecvare contextuală.
1. Varianta de care vorbesc asigura o garantie mai mare decit un PM de la partenerul la guvernare
2. Daca accepti ca batalia se duce in momentul de fata pentru maximizarea scorului electoral, atunci orice alt comentariu e de prisos. Fiecare va actiona in consecinta, cu sorti mai mari sau mai mici de izbinda.
…
E vorba de autonomie locala, nu de „autonomia comunelor”. Nu e aberatie politicianista ci e ceea ce se cheama, ca principiu, „subsidiaritate”. Un pic mai multa informare nu strica.
…
De ce l-ar costa pe Basescu si nu pe adversari? Din nou anticipezi niste lucruri fara sa ai nici o certitudine.
1) Chestie de optică personală.
2) Revista Cadran politic a fost prima care a publicat o serie de articole pe tema subsidiarităţii, aşa că ştiu foarte bine despre ce e vorba. Le găseşti pe site, prin arhivă. 😉 Da’ iot ce zice Băse:
Unde e subsidiaritatea? Nu că aş căuta eu neapărat nod în papură, dar nici să nu inventăm chestii care nu-s acolo…
3) Păi deocamdată PD şi Băsescu au scoruri mai mici decât li se atribuie. Eu zic că rezultatele finale de la locale sunt suficient de certe, nu? Cea mai bună ilustrare a fost chiar la Bucureşti unde Blaga stătea mult mai bine la nivel instituţional – avea un program mai bun, antecedente relativ OK ca ministru de interne – dar Băsescu a mutat dezbaterea în plan politic – mineriade, Iliescu – unde Blaga nu avea nici o bază, iar Oprescu era avantajat.
1. Unde e optica personala? Ca fiecare dintre cele 3 partide va solicita PM? Sau ca un PM independent da o garantie mai mare?
2. Dom’le, imi dai un citat care contine insasi substanta principiului („autonomie pentru comunităţile locale şi că puteţi administra şi decide în numele comunităţi”). Dupa care omul isi da cu parerea de ce nu se ajunge la asa ceva (eu n-am argumente sa-l contrazic). Iti trebuie lupa ca sa iti dai seama despre ce e vorba?
Ma rog, intuiesc ca vrei sa spui ca e folosit in sens politic … Da’ in ce mama masii sa fie folosit?
3. Cea mai buna ilustrare de care vorbesti pica, daca te uiti aici:
http://bp1.blogger.com/_KYotjuraIvM/SFV83XdVeFI/AAAAAAAAASk/0WeZ_2J8oro/s1600-h/Tracking+Polls+CCSB.JPG
cu multumiri la turambar.
E o diferenta intre intentia de vot si votul propriu-zis. In cazul PD-ului se poate spune ca au simpatizanti nu destul de fidelizati incit sa concretizeze (si) cu stampila; e o explicatie, cealalta fiind sa acuz sondatorii; ceea ce, dupa cum turambar zice, nu e chiar corect.
1) Că un PM independent oferă o garanţie mai mare.
2)OK. Hai să mergem la manual:
Mutarea deciziei trebuie să se facă la un nivel care să şi permită exercitarea acesteia. Atât pe termen scurt, cât şi chiar pe termen lung, comunele nu pot fi autonome fiindcă nu au resurse nici să bea apă. Este ca şi cum ai arunca pe cineva în apă înainte de a-l învăţa să înoate. În vreme ce el se zbate între viaţă şi moarte, tu îi povesteşti ce bine e în apă, ce drăguţi sunt peşti şi ce răi sunt ăia care nu-l lăsau să intre în apă. Atâta timp cât este practic imposibilă exercitarea autonomiei, a vorbi de „baronii cei răi” şi „primarii cei buni” e populism ieftin. Nu „baronii cei răi” sunt în primul rând responsabili, deocamdată legislaţia nu permite încă, iar modificarea ei în acest sens este un proces de durată.
3. Chestia de care vorbeşti am spus-o eu înainte să fie demonstrată „ştiinţific”, doar prin simpla analiză a profilului electoratului PD. Deşi empirică, s-a dovedit riguros exactă. Însă la Bucureşti nu a fost numai asta. Blaga nu a fost acceptat/receptat de electoratul PD în calitate de candidat, şi fără intervenţia lui Băsescu probabil că nu intra nici în turul doi (înainte de a intra Băsescu în scenă, era pe la 9-11%). Băsescu l-a legitimat în calitate de candidat PD, dar oricum a obţinut mai puţine voturi din rândul democraţilor.
Cu o campanie orientată spre concret, însă Blaga ar fi avut şanse de a mobiliza electoratul neutru, care ar fi făcut diferenţa, dar şi o parte din electoratul propriu, care aştepta de la un candidat cu profilul lui Blaga. În plus, a apărut şi o dihotomie între „soluţii, nu discuţii” şi discuţiile despre mineriadă. În loc de soluţii, el a făcut în campanie discuţii. Între un candidat serios care vorbeşte de potcoave de cai morţi şi un candidat haios s-a ales „luptătorul anti-sistem”…
1. De ce tine de optica personala? De ce ar oferi un PM al partidului partener la guvernare mai multe garantii decit unul independent?
2. Cristian, e vorba de decizie si responsabilitate, tu privesti autonomia locala ca pe o federalizare. Nu e vorba de asa ceva. Este un proces de durata, dar durata tine de cel care imprima timingul, lucrurile pot fi grabite sau pot fi lasate incetinite.
3. Care este profilul electoratului PD? Ai un studiu sociologic in sensul asta? S-a facut un astfel de studiu?
Apoi, cu Blaga te contrazici singur. Absolut de acord in ceea ce priveste faptul ca „discutiile in afara solutiilor” a reprezentat o greseala tactica a campaniei lui Blaga, dar ma indoiesc ca au cintarit semnificativ. Pe graficul ala se vede cu ochiul liber ca diferenta intre candidati la inceputul perioadei dintre cele doua tururi era enorma. Strict pe profilul „candidatului Blaga” astfel de diferente necesita timp pentru a fi recuperate.
1) Premier nu poate fi decât un şef de partid pentru a avea autoritate măcar asupra acestuia. Guvernul va trebui să să-şi treacă legile prin parlament şi un independent va avea de furcă în a mobiliza ambele partide. Apoi, şeful unui partid are putere de negociere şi convingere, în vreme ce un independent trebuie să ceară permanent aprobări de la COCOPO şi COCOPA reieşind un circ din care nu are nimeni de câştigat. Pentru celălalt nu se pune problema, atâta timp cât lucrurile funcţionează. PD ar fi fost şi acum alături de PNL şi în guvern dacă nu ar fi fost Traian Băsescu.
2) De data asta tu faci presupuneri eronate. Nu am pronunţat nicăieri cuvântul federalizare.
3) L-am făcut eu şi îl găseşti prin articolele mai vechi. Informaţii calitative sunt greu de găsit pe la noi aşa că prefer să-mi fac singur atunci când am nevoie, pe baza informaţiilor disponibile.
Referitor la Blaga. Părerea mea este că el avea înainte de campanie un deficit de notorietate – pe la începuturile campaniei era votat de vreo 20% din electoratul PD şi un handicap din cauza „moştenirii Videanu”. Dacă Blaga reuşea să mobilizeze numai electoratul PD, câştiga de departe. Traian Băsescu a rezolvat problema notorietăţii prin cele două intervenţii, dar nu a adresat deloc problema „moştenirii Videanu” (off-topic, care nu cred că este tocmai rea), mai mult, politizând disputa a dat naştere a două efecte contrare lui Blaga: pe de-o parte, electoratul propriu şi cel neutru care aşteptau explicaţii şi soluţii a fost dezamăgit, pe de altă parte a reuşit să mobilizeze mai bine electoratul advers pe o miză politică. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum: preşedintele împinge orice dezbatere spre politizare într-un moment în care electoratul vrea în mod evident pragmatism.
1. Nu, tot nu intelegi. Pina sa ajunga seful de partid prim ministru peste un guvern bi-color trebuie sa fie acceptat de partenerul de guvernare. Avind in vedere antecedentele si faptul ca ambele partide care vor forma guvernul vor solicita PM, un PM independent
– da garantii mai mari ambelor partide ca nu vor sfirsi ca PD-ul in 2007 decit un PM al partidului partener
– este o modalitate prin care blocajul dat de pozitionarea PM intr-una dintre tabere sa fie depasit.
Nu vor fi intelegeri pre-electorale (de genul aliantei D.A., care plasa PM la unul dintre partide), totul se va decide dupa aflarea rezultatului alegerilor. Dupa asta se poate vorbi de functionalitate, eficienta si factori disturbatori. Altfel e wishful thinking.
2. Cristian, este vorba de decizie, politica ori administrativa, care trebuie sa fie cit mai jos posibil. Subsidiaritatea nu presupune ca entitatea respectiva sa fie independenta din punct de vedere financiar.
Chiar si acum sint comune care „n-au dupa ce bea apa”, cu diferenta ca sint si comune care o duc bine mersi la numai citiva km, tocmai pe motivul invocat in citatul pe care il dai din discursul lui Basescu (btw, m-am uitat pe tot discursul, daca l-ai fi pus tot (ori macar toata partea care se refera la autonomia locala) poate se intelegea mai bine).
3. Am vazut ca l-ai facut. Uite, eu am votat D.A. si Basescu in 2004, PLD la europarlamentare, PD-L la locale; se poate zice ca sint votant PD. N-am votat niciodata PRM, PSD, PDSR, Ion Iliescu ori Vadim Tudor; am intre 30-40, studii post-universitare, un venit mult mai mare decit salariul mediu pe economie. Mai am colegi in aceeasi situatie. Nu ne regasim in profilul votantului PD pe care l-ai facut. Ce ne facem?
Electoratul vrea pragmatism? Ce fel de pragmatism? Despre care electorat vorbesti? Wishful thinking? 😉
1. Ba înţeleg. Da, nu se vor face alianţe înainte. Nu, nu vom avea premier independent.
2. O decizie nu are nici o valoare dacă nu dispune de reursele necesare pentru a fi pusă în aplicare. Restul e gargară. Exemplificare: „Pixu’ lu Mischie” decide alocarea a 10,000 de euro primăriei din cucurezii din deal. Comunitatea decide ca în loc de reparaţia podului spre oraş să organizeze un concert cu Salam, De Vito şi Guţă. Autonomie? Federaţie? Subsidiaritate? Dacă se supără „Mischie”?
3. Ai citit tu profilul făcut de mine şi nu corespunzi? 😀 Profilul respectiv este ceva mai complex şi include electoratul original al democraţilor, o bună parte din electoratul CDR anti-pesedist, câteva procente din electoratul „liberal” păcălit de puciştii lui Stolojan. PRM, PNG şi ex-PSD contribuie şi ei la scorul mare din sondaje, dar e un electorat aproape inactiv politic.
Pragmatismul despre care vorbesc eu se vede în modul în care au câştigat numeroşi clienţi ai DNA-ului. Electoratul i-a votat pe aceia care „măcar au făcut ceva”. Până şi Sorin Oprescu „e doctor, om serios, a fost şef de spital…”
1. Sa recapitulam: am plecat de la prezicerea ta ca Tariceanu va ramine PM. Am adus argumente ca:
– presupusa pozitie de forta a PNL, fara de care nu se va face guvernul, este valabila atit pentru PSD cit si pentru PD
– o numire a unui PM independent deblocheaza situatia de mai sus.
Nu stiu daca vom avea PM independent, spun doar ca este o solutie pentru a permite desemnarea guvernului, cu garantii mai mari pentru ambele partide care ar forma „coalitia de guvernare” decit in cazul in care PM ar apartine unuia dintre partide, caz in care celalalt partener ar fi „dezavantajat; lucru valabil pentru oricare dintre posibilele combinari de 3 luate cite 2.
2. Da, asta ar insemna subsidiaritate: daca comunitatea locala decide ca are nevoie de un concert cu Salam, De Vito si Guta si nu de repararea unui pod, atunci asta se va face. Atita timp cit pixu’ lu „Mischie” decide nu poate fi vorba de subsidiaritate iar exemplul tau intra probabil la „deturnare de fonduri”.
3. lol Pai nu corespund: nu fac parte din electoratul original al PD, nu am facut parte din electoratul CDR anti-PSD, nu am facut parte din electoratul PNL pacalit d Stolojan, nu am facut parte din electoratul PRM, PNG or PSD.
Nu inteleg de ce tii mortis sa faci un portret robot unui „electorat” atit de pestrit.
Cristian, pragmatismul alegatorului e individual, difera de la individ la individ, de la o regiune la alta, difera pina si in functie de momentul in care ii ceri acestuia sa se manifeste. Iarasi, nu inteleg de ce vrei tu sa tragi concluzii la nivel national privind comportamentul alegatorului. Vad ca ai o inlinatie „maladiva” in a trage concluzii 😉
BTW, Electoratul nu l-a votat pe Orban, pragmatic vorbind, pentru ca nici „macar nu a facut ceva”? 😉
1) Deja a apărut şi varianta cu 2 ani unul, doi ani celălalt 😀 Deci, sunt variante de negociere, în nici un caz nu se pune problema de „independent”.
3) Eşti unic 😀
Aia cu trasul concluziilor e deformare profesională, un audit se încheie cu nişte concluzii. Însă acele concluzii sunt trase „la final”. Nu încep întâi cu concluziile şi apoi să-mi caut argumentele. La tine este vizibilă însă tendinţa de a selecta numai acele aspecte care îţi convin. Aici ar fi o diferenţă între noi, fiindcă, deşi partizanatul meu este vizibil şi asumat, nu am negat niciodată aspectele neconvenabile.
1. Buna varianta cu doi ani/doi ani. Si cine sa fie primii doi ani ? lol Hai mai … Om trai si om vedea.
3. lol Nu, nu sint unic.
Cristian, eu sint matematician, adica unul obisnuit sa traga concluzii. Ce stim noi, mai mult decit filologii 😉 , e ca uneori concluiza este ca … nu se pot trage concluzii; in aceste conditii „concluziile” se cheama speculatii sau „wishful thinking”.
Nu inteleg cum am selectat eu doar argumentele care imi convin. Mai degraba am selectat argumente care nu iti convin tie (asta cu Orban te-a deranjat asa rau ? ;), ca a fost cel mai porcesc … da’ ti-ai cautat-o ).
Ba da, eşti 😉 nu fi modest.
Nu m-a deranjat chestia cu Orban şi, în general nu mă deranjează să fiu contrazis. Ludovic Orban nu are rezultate nici ca viceprimar, nici ca ministru. E un fel de „grupul de la cluj” din PNL. Este adevărat că tipul este mult mai inteligent decât imaginea sa publică, dar la fel ca cei de la Cluj e „impotent” electoral. A avut o campanie bună, dar este marcat de imaginea publică pe care o are…
A, şi de la Dan Barbilian încoace, graniţa matematică/litere nu mai de netrecut 🙂 Dar nu „profesez” în specialitate, aşa că oricum nu se pune 😉