Schimbarea de tactică a lui Crin Antonescu din ultima vreme – respectiv lansarea atacurilor ŞI la adresa lui Mircea Geoană şi a PSD este o mare greşeală. În primul rând, validează teza lui Traian Băsescu privind neseriozitatea alianţei din spatele lui Klaus Johannis. În al doilea rând, îl validează pe Mircea Geoană ca principal contra-candidat al lui Traian Băsescu, deşi nu el este adversarul său. Bătălia se dă pentru funcţia de preşedinte, nu pentru cea de challanger, cum insinuează apropiaţii lui Traian Băsescu interesaţi să provoace dezbinare în tabăra contracandidaţilor, deci Crin Antonescu trebuie să se poziţioneze ca fiind mai bun decât Traian Băsescu, nu decât Mircea Geoană, care nu este decât un challanger, la fel ca şi el. Până la urmă, care era problema dacă intra împreună cu Mircea Geoană în turul II? Nici un manual de strategie nu recomandă deschiderea a două fronturi simultan. În al treilea rând, induce ideea că PNL este un partener neserios. Chiar dacă neformalizată, PNL era în alianţă cu PSD (majoritatea pentru susţinerea lui Johannis). Asta pune partidul într-o poziţie ingrată în perspectiva negocierilor post electorale. În al patrulea rând, se pune pe el însuşi într-o relaţie delicată cu Johannis – căruia îi subminează majoritatea de care beneficia. Până la urmă, PSD nu s-a dezis până acum oficial de parteneriatul cu PNL şi Mircea Geoană nu l-a atacat pe Crin Antonescu (decât după ce acesta a început). De bine-de rău, sub Călin Popescu Tăriceanu PNL avea o direcţie. Sub Crin Antonescu asistăm la o serie de zigzaguri care stârnesc confuzie. În al cincilea rând, se plasează într-o relaţie de inferioritate şi faţă de Traian Băsescu, şi faţă de Mircea Geoană, cărora le recunoaşte implicit superioritatea. În fine, acceptând să se bată singur cu Băsescu, Crin Antonescu nu a arătat atât că are curaj (curajul său va fi uitat imediat ce va începe confruntarea Băsescu-Geoană), cât mai degrabă s-a pus în postura de picador (cel care loveşte taurul cu lancea) pentru matadorul Geoană.
Posted inPoliTichii
Foarte de acord, ma bucur ca mai e cineva care vede lucrurile in felul asta. Nici eu nu agreez deloc tactica mai noua a lui Antonescu, vad in ea o recadere in improvizatiile si combinatiile politice obisnuite, smecheresti, cand situatia ar fi cerut cu totul altceva. Am scris ieri exact pe tema asta (http://rational-idealist.blogspot.com/2009/11/si-pentru-ca-panza-s-rupt-ro.html), incluzand si un rebuttal la un articol de Dragos Aligica, in care spunea exact contrariul – ca Antonescu ar trebui sa-l atace pe Geoana. Dar Aligica simpatizeaza cu Basescu din cate stiu :))
Dupa cate imi dau seama, PNL-ul se pregateste de a noua alianta cu PDL. Daca din prima au mai scapat cat de cat cu viata (desi Basescu le-a rupt o halca serioasa din partid), din a doua s-ar putea sa nu mai iasa decat cu picioarele inainte. Dar macar nu vor putea spune ca nu au fost avertizati!
Nu-s expert, asa ca nu stiu daca tactica lui Antonescu vine sau nu contraductie cu pressciptiile specialistilor.
Ma gandesc insa ca, in situatia proasta in care se afla, Crin Antonescu trebuie sa joace cartea vizibilitatii maxime in aceste zile. Iar daca atacarea lui Geoana ii ajuta sa-si sporeasca vizibilitatea, probabil nu e chiar asa de rau.
@Liviu,
ba da. Orice individ, cu atât mai mult un politician, trebuie să aibă obiective pe termen lung şi obiective pe termen scurt, obiective individuale şi obiective de grup. În cazul lui Antonescu eu văd 2 obiective majore:
1) Impunerea lui Johannis ca premier;
2) Impunerea PNL ca factor coagulator al dreptei.
Pentru cele două obiective, sacrificarea unei curse prezidenţiale în care nu a contat niciodată în mod real nu mi se pare un preţ prea mare. Dar el se dovedeşte un jucător de mize mărunte. Un Geoană cu Johannis premier ar fi cu totul altceva decât un Geoană cu un premier PSD. În jurul lui Johannis s-ar fi putut constitui, ulterior alegerilor, o majoritate „de dreapta”, de exemplu, în cazul în care PSD nu ar fi fost dispus să mai continue cu el….
Da, am fost și eu surprins de schimbarea idioată de macaz a lui Crin. Bad advisors!
Și ce speranțe îmi pusesem că măcar de data asta n-o să votez degeaba, sau că n-o să votez răul cel mai mic … stupid me! 🙁
Foarte laudabila urmarirea unor mize mari, pe termen lung, dar daca pe termen scurt nu ajungi in turul II la alegeri, cam degeaba. De aceea am indraznit sa sugerez ca poate Antonescu n-a facut cel mai rau lucru cand a incercat sa se plaseze in centrul atentiei.
Crin Antonescu are prea putin timp la dispozitie si prea putine procente in sondaje ca sa-si permita sa stea in umbra. Zic si eu, ca prostul.
:))
Să ştii că şi eu admir pe cei care luptă până la final. Din păcate, Crin a ales să lupte pentru el însuşi, nu pentru partid. Atacându-l pe Geoană nu-şi creşte vizibilitatea, ci stârneşte confuzie şi îl serveşte pe Traian Băsescu. Putea foarte bine să fie mai incisiv sâmbătă, de exemplu, sau pe parcursul campaniei, când a avut (prea) multe momente de absenţă… Există suficiente artificii prin care îşi poate creşte vizibilitatea.
Cred ca problema lui Crin Antonescu nu e numai ca lupta pentru sine si nu pentru partid, ci si invers – nu-l prea ajuta partidul. Nu vrea, nu poate… astea-s deja alte intrebari.
Acu’ cum o fi – eu am sa-l votez in turul I si mai vorbim dupa aceea 🙂
PNL n-a fost niciodată „locomotivă”, ci a fost tras în sus de lideri (Stolojan, iniţial, apoi Tăriceanu).
Crin Antonescu a intrat in campanie electorala in sfarsit! Isi ataca cei 2 competitori principali. Abia acum se intra in normal.
Despre România ar trebui să vorbim! Noi, cei care trăim la nivelul solului şi încercăm să ne achităm facturile, avem nevoie de soluţii. Nu de baliverne expuse în fiecare seară la televizor. Cine a furat sau cine a fost cinstit, face parte din cotidian, deja. Tot vorbim despre asta. Şi atât. Condamnări, canci! Medalii pentru cinste, canci! Stăm, privim şi nu înţelegem. Oare cum s-o simţi ţara asta? Câtă energie îi mai trebuie, să vă tolereze? Alo, dom’ profesor?
Crin Antonescu face foarte bine ca il ataca pe Geoana. Pentru simplu motiv ca Geoana si PSD-ul merita atacati. Asta daca e sa vorbim de principii.
Pragmatic, face din nou bine. Pentru ca arata ca poate ataca si poate fi dur. Arata ca PNL-ul nu e doar o umbra a PSD-ului intr-o pseudo-alianta ci e un partid cu propria directie.
Si fiti fara grija cu privire la colaborarea de dupa alegeri – s-au inteles altii care s-au balacarit mult mai mult decat PSD-ul si PNL-ul acum. Asa sunt politicienii.