Raportul FMI – „World Economic Outlook”

România a avut, în ultimii ani, un proces de recuperare mai rapid decât regiunea şi a reuşit să reducă semnificativ diferenţele faţă de regiune, întârzierile comparativ cu Polonia, cu o economie similară, reducându-se de la 6 la 3 ani în privinţa convergenţei nominale şi de la 8 la 5 ani pentru convergenţa reală.

Mulţi analişti sde aşteaptă în următoarele luni la o uşoară corecţie, chiar şi guvernatorul BNR pronunţându-se în câteva ocazii despre o posibilă “soft landing”.

Principala problemă cu care se confruntă România este creşterea deficitului de cont curent, care anul acesta poate fi acoperit în proporţie de doar 40% din investiţiile străine, urmând ca în viitor procentul acestora să scadă, deşi ele se vor menţine la cote ridicate, datorită faptului că România este cea mai mare ţară din regiune.

Recentele date de la INS despre anul agricol, dezastruos, cu 70% mai slab ca anul trecut fac necesară o corecţie a estimărilor. Cei de la FMI spun că creşterea economică a României va încetini la 6,3 la sută în acest an, de la 7,7 la sută în 2006, potrivit Raportului asupra perspectivelor economiei mondiale.
Ţinta iniţială de creştere a economiei româneşti anunţată de autorităţi era de 6,6 la sută, însă ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a menţionat, recent, că majorarea PIB va fi de 6 – 6,1 la sută în acest an, din cauza secetei.
Pentru 2008, creşterea Produsului Intern Brut este previzionată de FMI la 6 la sută.
Potrivit instituţiei financiare internaţionale, inflaţia decembrie/decembrie va fi, în 2007, de 4,5 la sută urmând să crească la 4,8 la sută anul viitor. Ţinta de inflaţie anunţată de Banca Centrală este de patru la sută în 2007, plus/minus un punct procentual, în timp ce proiecţia de inflaţie a BNR pentru 2007 a fost revizuită în creştere cu 0,2 puncte procentuale, de la 3,7 la sută (proiecţia din luna mai) la 3,9 la sută.

Preţurile de consum au crescut în septembrie cu 1,08%, faţă de 0,86% în luna precedentă, pe fondul scumpirii alimentelor, transporturilor şi telefoniei, iar rata inflaţiei din ultimele 12 luni a depăşit pragul de 6%, pentru prima dată din august 2006, ceea ce a determinat majoritatea analiştilor să se aştepte la majorarea dobânzii de politică monetară în şedinţa programată pentru 31 octombrie. La revenirea inflaţiei a contibuit şi deprecierea din ultimele luni a monedei naţionale în raport cu cea europeană, reflectată în scumpirea serviciilor. Cursul mediu de schimb prognozat de CNP pentru acest an este de 3,3 lei/euro şi de 3,18 lei/euro în 2008.
Proiectul de buget pentru 2008, aprobat, recent, de Guvern, este construit pe o estimare de creştere economică de 6,5 la sută, o inflaţie de 3,8 la sută, un deficit bugetar de 2,7 la sută din PIB, un deficit de cont curent de 13,3 la sută din PIB şi un curs de 3,18 lei pentru un euro. Creşterea salariilor este estimată, potrivit proiectului, la 12,3 la sută.

Deficitul de cont curent, se va apropia, în acest an, de nivelul de 14 la sută din PIB, (13,8 la sută), în creştere de la nivelul de 10,3 la sută din PIB consemnat anul trecut. Anul viitor, estimările FMI indică o reducere a deficitului de cont curent la 13,2 la sută din PIB.

„Ţările cu regimuri de schimb flotante, de exemplu România, pot majora rata dobânzii pentru contracararea presiunilor inflaţioniste, în acelaşi timp având în vedere limitarea expansiunii fiscale. Întrucât efectele efectele politicii fiscale tind să fie limitate în economiile emergente europene merită avute în vedere anumite măsuri destinate reducerii impozitelor şi acordării de subvenşii pentru împrumuturile imobiliare”, se arată în raportul „World Economic Outlook” al FMI.
Dezvoltarea segmentului de credite ipotecare poate contribui la reducerea presiunilor inflaţioniste prin „scoaterea” din consum a unei părţi a veniturilor populaţiei.
În acelaşi timp însă, exercitare unei supravegheri bancare susţinute, mai ales asupra creditelor în valută, este esenţială pentru menţinerea calităţii împrumuturilor.
„Multe ţări şi-au consolidat reglementările prudenţiale şi administrative destinate încurajării băncilor să îşi pună la punct managementul riscului şi/sau să încetinească ritmul de creştere a creditării, însă se pare că efectele sunt limitate până în prezent”, se arată în raport.

Alţi factori negativi menţionaţi de FMI care pot afecta economiile în Ttranziţie precum România sunt dezechilibrele economice global, respectiv deficitul comercial ridicat din Statele Unite şi excedentul mare din China şi ţările producătoare de petrol. Instituţia financiară a reiterat ideea că dolarul este supraevaluat, în pofida declinului semnificativ înregistrat în ultima perioadă, în timp ce yenul este subevaluat.
„Dolarul este supraevaluat, având în vedere evoluţia economiei pe termen mediu”, se arată în raport.
Euro, în schimb, evoluează în conformitate cu fundamentele economice pe termen mediu. Cotaţia ridicată a monedei unice a determinat unii politicieni europeni să solicite Statelor Unite să intervină pentru susţinerea cotaţiei dolarului, dar analiştii FMI consideră că euro nu este exagerat de puternică.

FMI anticipează pentru acest an un avans de 2,5% al economiei din zona euro, cu 0,1 puncte procentuale sub previziunea emisă în luna iulie. Pentru 2008, estimarea a fost redusă cu 0,4 puncte procentuale, la 2,1%.
Revizuirea reflectă impactul cotaţiei ridicate a euro asupra veniturilor din exporturi, efectul negativ al ritmului mai redus de dezvoltare din Statele Unite, precum şi condiţiile mai stricte de pe pieţele financiare, determinate de criza din sectorul american al creditelor ipotecare riscante.
Euro a atins, în ultimele săptămâni, noi niveluri record în raport cu dolarul, iar unii politicieni europeni au solicitat Statelor Unite să intervină pentru a susţine moneda americană.

În cazul în care creşterea economică va fi sub estimări, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea analiza o reducere a dobânzii de referinţă. cu toate ca va menţine vigilenţa în privinţa inflaţiei.