Azi, vreo 30.000 de oameni au manifestat paşnic şi civilizat în Piaţa Victoriei, simţind în sfârşit ţepele promise încă din 2004 de Traian Băsescu. În Parlament, distracţie la maxim cu Bure Pista şi Istvan Nagy, gagicul coanei Vrâncioaia. Anpasant, un cretin bărbos de la pedele ameninţa cu venirea minerilor care vor sparge capete (domnu’ Hoară, nu fugiţi aşa, dumneavoastră n-au ce să vă spargă, pe bune). Totul asezonat cu acuzaţii de fascism, ceva lustraţie şi „oamenii în negru” de la PSD, „infiltraţi” printre manifestanţi, alături de băieţii cu ochi albaştri de la cooperativa „ochiul şi timpanul”. A fost bine. A fost frumos, nici nu a plouat. Din tot tabloul acesta plin de haz caragialean lipseşte ceva. Dacă acum o săptămână îl împigeau de la spate pe Zeus să dea vestea rea poporului, acum curajosul Emil Boc şi-a trimis la înaintare blonda să spună poporului că se duce în Parlament. Zeus se odihneşte probabil. Sau au uitat sepepişti să-l trezească să vină la OTV să explice poporului. Ceva. Orice. Un mogul, un corupt, un lustrat… Tăcere deplină. Doamna Udrea? Domnul Blaga? Domnul Voinescu? Un fascist, un miner, un pesedist scandalagiu, ceva, acolo? Mai e cineva prin Guvern? Prin PD? Sau a rămas doar Hoară să-şi ia omorul şi să stingă lumina? Haideţi domnilor, că poporul a glumit. Vă iubeşte. A vrut doar ca să vă spună ca data viitoare să folosiţi vaselină. Se poate?
În momentul de faţă PD e terminat. Orice ar face de-acum încolo, s-au umplut de ridicol şi de penibil. Pentru ei, dar şi pentru noi, urmează doar o agonie lungă şi dureroasă. Sunt doar un grup de şobolani ascunşi în văgăună, tremurând de frică. Măcar PNŢCD a murit cu stil. Ăştia mor ascunşi în văgăuni, ca nişte şobolani. Terminaţi dracului o dată cu circul, puneţi-l pe Isărescu, ca în ’99, dacă de altceva nu sunteţi în stare şi nu mai scoateţi nasul din cotloane.
Cam asa.
Din pacate sunt niste sobolani cu multi bani si multi oameni in pozitii cheie care conduc un popor unde au drept de vot milioane de oameni saraci. Alegerile se cumpara dar formula constitutionala si mediatica este ca „se castiga”.
PNTCD-ul erau prosti si saraci deci finalul lor era previzibil.
Cum ziceam si eu:
„Esecul proiectului politic al lui Basescu, pe care l-a urmarit neincetat de la alegerile din 2004, si anume de a avea un guvern pe care sa-l controleze de la Cotroceni, este de acum evident. A capatat pana la urma ce si-a dorit, dar pentru putin timp si cu un pret enorm pentru Romania. Iar pretul poate inca sa mai creasca, nu ma astept la retrageri elegante. Este abia inceputul sfarsitului; mai avem de parcurs si mijlocul sfarsitului, si sfarsitul sfarsitului.
Sarcina clasei politice in perioada urmatoare este sa gaseasca o iesire de sub ruinele basescianismului, cu cat mai putine pagube colaterale. Dar pagube vor fi in orice caz.”
http://rational-idealist.blogspot.com/2010/05/sfarsitul-basescianismului-ro.html
Din pacate acesti sobolani nu paresesc corabia care se scufunda ci rod si putinul lemn care mai tine nava sa pluteasca.