Bugetul public a inregistrat un excedent de 0,19% din PIB (733 mil. lei, adica 220 mil. euro) dupa primele noua luni, conform datelor publicate de Ministerul Economiei si Finantelor. Pentru intreg anul, bugetul public are programata o tinta de deficit de 2,7% din PIB, desi dupa noua luni incasarile inca depaseau cheltuielile publice.
Defalcat, bugetul de stat pe nouă luni a înregistrat o creştere de 44,01% faţă de anul trecut la veniturile din impozitul pe venit şi salarii, 33,73% la impozitul pe profit, 10,25% la încasările din TVA, 8,69% la cele din accize. În schimb, taxele vamale au scăzut la 39,18%, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană şi a nebuniei de la începutul anului.
Fondul Naţional unic de asigurări sociale de sănătate a înregistrat o creştere de 20,4%, bugetul asigurărilor sociale de stat 21,73%, cel de şomaj de 11,72, în vreme ce bugetele locale au înregistrat venituri cu 41,9% mai mari.
Per ansamblu, execuţia bugetară de anul acesta este mult mai echilibrată decât cea de anul trecut, când la 9 luni aveam un excedent de peste 1%, oarecum neaşteptat ţinând cont de tumultul politic care a fost în aceste prime 9 luni.
Tabloul acesta frumos este însă umbrit de problema inflaţiei şi a deficitului de cont curent. BNR a ratat ţinta de inflaţie pentru anul acesta şi o poate rata şi pe cea de anul viitor (aşa explicându-se agitaţia din ultima vreme a lui Mugur Isărescu).
Toată lumea aşteaptă cu sufletul la gură să vadă ce decizie va lua Banca Naţională a României. Banca centrală a menţinut rata dobânzii cheie la 7% în iulie şi în septembrie, după ce o coborâse cu 1,75 puncte procentuale în prima jumătate a anului. Menţinerea dobânzii de politică monetară a fost motivată de BNR prin presiuni din partea cererii, creşterea cheltuielilor guvernamentale şi incertitudini legate de atitudinea investitorilor faţă de pieţele emergente.
În ultimele zile însă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a adoptat o poziţie mult mai agresivă decât rezerva sa obişnuită, pronunţându-se pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale şi împotriva relaxării politicii fiscale, aspect pe care unii analişti îl consideră o încerrcare de apărare a credibilităţii băncii naţionale, care este în joc din cauza potenţialei ratări a ţintei de inflaţie.
Aşteptările analiştilor economici merg de la creşterea dobânzii cu până la un punct procentual, până la scăderea acesteia, în condiţiile în care aproape toată lumea este convinsă că BNR va rata anul acesta ţinta de inflaţie, putând fi compromisă inclusiv cea pentru anul viitor. Isarescu spune că întărirea politicii monetare cu efect într-o nouă apreciere a leului ar putea fi chiar dăunătoare procesului de dezinflaţie, dacă la un moment dat va avea loc o corectie. Comentariile recente ale guvernatorului BNR privind posibilele consecinţe negative ale unei creşteri de dobandă au temperat aşteptările mai multor analişti în privinţa deciziei de mâine.
Dacă va decide să menţină dobânda, banca centrală nu va mai putea recalibra instrumentul de dobandă până în ianuarie, când este programată următoarea şedinţă de politică monetară a Consiliului de Administraţie. Eu zic că dobânda va rămâne la fel şi în ianuarie, dacă perspectivele se vor înrăutăţi, să înceapă o perioadă de scădere.
