Rar este dat să vezi un partid politic îndreptându-se senin către moartea politică. Tot ceea ce face PD de câteva luni încoace este făcut parcă de un condamnat la moarte care ştie că oricum soarta îi este pecetluită şi oricum nu mai are rost. Şi aici nu este vorba numai de incompetenţa guvernării căci, exceptând gradul net superior al PD în acest sens, România a mai avut parte de guvernări cretine. Dacă prin primăvară semnalele venite din partea PD mai dădeau semne ale unei potenţiale renaşteri, acum deja lucrurile sunt stabilite pentru dominaţia Elenei Udrea şi îngroparea definitivă a partidului. De unde se părea că vom avea la conducerea partidului o înfruntare între un Baconschi, Voinescu sau Cristian Preda, orişicât, persoane mai frecventabile, vom avea un marş triumfal al lui Ghiţă Falcă. „Curăţenia” declanşată în MAI este menit să rupă complet legăturile lui Blaga cu partidul. „Vasile, eşti cel mai bun”, îi va şopti suav Elena. Nu că Blaga ar fi fost o alternativă.
PD a rupt aproape complet legăturile cu celelalte partide – aici Blaga avea un atu – şi modul absolutist cum tratează situaţia nu face decât să crească adversitatea. Se comportă ca un cocalar care a mers toată viaţa cu o Dacie 1300 şi când a pus mâna pe un BMW second hand îi „bagă la blană” până când maşina se dezmembrează cu totul. Nici o minimă preocupare pentru un mâine când s-ar putea să ajungă în opoziţie şi vor trebui să sufere un tratament probabil similar – deşi parcă în „dictatura” lui Năstase nu erau chiar atât de multe excese şi nu se ajungea toată ziua-bună ziua la Curtea Constituţională. Energia cu care Emil Boc se roagă de CC să lămurească dacă „neconstituţional” înseamnă chiar „neconstiituţional” frizează penibilul, dacă Boc poate fi mai penibil decât este.
Chiar dacă în primăvară îl vor schimba cu Călin Georgescu nu îi va ajuta foarte tare, ci va fi picătura care îi va îngropa. Omul este un „tehnocrat”, străin de partid şi nu va putea fi asimilat aşa uşor, rămânându-le ştampila de partid de idioţi incapabili. Şi am unele dubii că guvernul se va face fără Elena Udrea (sunt curios dacă Călin Georgescu ar accepta-o), deci schimbarea este egală cu zero. Cu un Emil Boc transformat în zdreaţă de şters pe jos, frustrările populare vor fi îndreptate către Întâia Blondă a Ţării şi atunci astfel de momente vor fi şi mai iritante decât sunt, mai ales pentru un popor eminamente misogin.
Pentru PD, neintrarea în Parlament devine o realitate din ce în ce mai probabilă. Ce este şi mai dureros – pentru ei, desigur – este că, dacă PNŢCD a murit într-un moment în care opoziţia era puternică, PD o va face într-un moment în care celelalte partide sunt slabe şi incapabile de o opoziţie reală. În ciuda dezastrului, PNŢCD rămâne ca partidul care a orientat decisiv România către opţiunea europeană şi euro-atlantică. De pe urma PD nu va rămâne decât dezastru. Şi desigur, frunza Elenei Udrea şi aritmetica Robertei Anastase.
Analiza dvs. e impecabila sub aspect logic, dar presupune existenta unui electorat care reactioneaza normal. Nu uitati insa ca electoratul bastinas are nebanuite resurse de naivitate (ca sa nu zic direct ‘prostie’) asa ca e pe deplin pacalibil. Si daca nici PD nu se pricepe la tras pacaleli asa-zisului ‘popor’…
„Electoratul captiv” al PD este relativ redus numeric, incomparabil cu cel al PSD. Diferenţa în favoarea sa au făcut-o alegătorii „conştienţi”, cei care au marşat la mesajul de reformă a statului al lui Traian Băsescu şi care s-ar regăsi mai degrabă într-un Cristian Preda, Monica Macovei… Electoratul care a votat „schimbarea” în 1996 şi 2004 şi care acum este profund dezamăgit de transformarea PD-ului în partid-stat la o dimensiune superioară celei a PSD-ului năstasian. Electoratul captiv se pierde cel mai uşor printr-o întoarcere a armelor a baronilor locali. Fiindcă primul set de alegeri vor fi cele locale, iar pierderea unor fiefuri tradiţionale va afecta grav performanţa la alegerile parlamentare. Nu trebuie uitat că unii primari şi şefi de consilii judeţene sunt traseişti – Solomon de la Craiova e doar un exemplu. Baronii nu sunt invincibili şi pot pierde în favoarea unui outsider (cazul spectaculos al lui Sachelariu la Bacău în anul „schimbării”). Clujul, de exemplu, va fi pierdut, Bucureştiul a fost pierdut deja…
Calin Georgescu este o tinta falsa, la fel cum a fost si Lucian Croitoru. In masura in care partidul mai poate rezista la guvernare, atunci numele noului premier va fi Elena Udrea – desigur, in masura in care Basescu chiar isi doreste sa il schimbe pe Boc. Eu insa ma astept o miscare centrifuga de mare amploare in cadrul PD – ului, moment care va coincide aproape sigur cu finalul congresului care va sa vie. Cred ca nu vom avea doar doua grupuri ci chiar trei: fostul PD, cu BVB – ul lor, „intelectualii” lui Preda, Voinescu si Macovei, si nu in ultimul rand grupul provenit din fostul PLD. Va fi interesant.
1) Nu ştiu dacă e ţintă-falsă, dar am o uşoară senzaţie că îi este mai degrabă dorit de afară decât de Traian Băsescu.
2) Elena Udrea-premier este mai degrabă o ţintă falsă.
3) Intelectualii PD sunt 3, Preda şi cu Macovei. Este clar că nu-şi au locul în partid şi pot fi ejectaţi oricând. Voinescu, Baconschi sau Ungureanu sunt prea bine integraţi ca să mişte în front. BVB nu mai există odată desprinşi de aparate şi fie se pensionează, fie tac şi-nghit. Cât despre grupul „liberal”…
Piatra de pe mormantul PD – ului ar putea fi pusa de catre cuplul Udrea – Falca. Acest pericol a fost intuit in ultimul timp de catre intelectualistii partidului care, prin vocea unui asistent de-al Monicai, s-au cam ratoit la finul presedintelui. Iar Falca, se cunoaste, este o personalitate cu un stil de management reactiv. Singura sansa pentru a se mai salva ceva din corabia Marinelului este aceea ca la conducerea partidului sa vina un lider proactiv, care sa reuseasca printr-o actiune persuasiva sa scoata partidul din izolare. Nu rostesc numele Blaga ca sa nu ai parte de postari gen „Udrea e the best”, etc, dupa cum am vazut ca s-a intamplat la altii pe blog.