Nu cred în planurile Opoziţiei până în 2019. Pur şi simplu, nu stă în firea politicianului român să gândească dincolo de următoarele luni. De aceea, ideea coaliţiei PNL-PSD nu trebuie interpretată nici măcar în cheia alegerilor din 2012.
Însă, în lunile următoare sunt programate congresele PD şi UDMR. Scopul declaraţiilor opoziţiei este de a le arăta acestora că sunt izolate şi vor rămâne în afara puterii, în ideea că vor deveni mai cooperante. Mai ales UDMR, care are toate şansele de a rămâne pentru totdeauna în afara puterii, deoarece sistemul politic tinde să se aşeze hotărât pe un sistem 2 + 1 şi nu va mai fi nevoie de voturile sale. Practic, sistemul a început să se aşeze aşa încă de la precedentele alegeri, însă instabilitatea se datora faptului că PD nu era distribuit în rolul în care trebuie. Dacă PSD are în mod clar locul pe partea stângă, PNL are tradiţional „dreapta”, PD s-a comportat tot timpul ca un partid de tip „catch all”, cu un discurs care trece de la socialism la liberalism în aceeaşi frază, iar în fraza următoare mixează naţionalismul cu ortodoxia. Actuala evoluţie este cea mai naturală, iar un PD la 20% este un aliat OK atât pentru PNL, cât şi pentru PSD.
O altă miză imediată o reprezintă suspendarea lui Traian Băsescu şi preluarea puterii în 2011. În momentul în care PNL şi PSD vin cu un potenţial premier lucrurile vor deveni foarte serioase pentru preşedinte şi partidul său. Potenţial de trădare există berechet, ţinând cont că PD nu are multe şanse să treacă de 20%, cam jumătate din actualii parlamentari vor rămâne fără colegii. De asemenea, UNPR se dovedeşte a fi o construcţie şubredă, care fie va fi înglobată în PD (cu oarecare costuri politice), fie abandonată. Nici UDMR nu se simte prea bine, fiindcă după 2012 are toate şansele să fie exclusă de la negocieri fiindcă orice combinaţie de partide româneşti va deţine majoritatea.
Astfel, pe termen scurt eu văd următoarele potenţiale evoluţii pentru a contrabalansa mişcarea opoziţiei:
- accelerarea apariţiei partidului „Albă ca zăpada” pentru a profita de dezamăgirea produsă de alianţa PNL-PC;
- pregătirea pentru valorificare a două nişe electorale consistente – nişa legionară, pe care a evoluat parţial Gheorghe Becali însă este nevoie de un personaj „superior”, gen Dan Puric, care poate atrage şi electorat din zona intelectuală, respectiv nişa naţional-comunismului de tip Vadim, al cărui electorat a rămas debusolat după căderea în decrepitudine a „tribunului”.
Deci si pe tine te-a marcat „dezamagirea” PNL-isti „traditionali” . Adevarul e ca o campania asa sustinuta n-a avut „liberalismul autentic” de mult 🙂 .
Raman totusi doua probleme aride:
1. Daca acest „bazin” exista cum de nu s-a manifestat el pana acum (macar in sondaje daca nu in vot sau actiune politica) ?
2. Daca ar fi sa se coaguleze o astfel de grupare ea ar fi condusa/reprezentata de liberali cu istoric sau de indivizi care au descoperit saptamana asta ca-s liberali traditionali?
Nu stiu care-s raspunsurile tale, dar atat cat inteleg eu, mi se pare evident ca nu-i un bazin semnificativ si chiar daca ar fi, ea n-ar putea fi coagulata de Stolojan sau Tismaneanu ci de cine cu un trecut liberal, cel mai probabil deja membru PNL caci cu siguranta sunt cea liberali traditionali si in bazinul PNL actual 🙂
Despre AcZ, ratiunea ei de infiintare (prezenta de la aparitia sintagmei) este aceea de a colecta multeee! voturi ; Iar caracteristica principala era aceea de imagine noua si curata diferita de ce a fost (deci mai ales de discursul actual al PD-ului ) … nu cred ca trebuie sa te uiti inspre dreapta.
@parvan
„Bazinul” de care vorbeşti n-a depăşit niciodată 7-8 procente. Puţini dintre ei mai votează.
Apropo de uitat „la dreapta” sau „la stânga”, la noi „dreapta” s-a definit prin raportare la PSD, indiferent de convingeri sau ideologie. Deci, te poţi uita şi la dreapta 🙂
Subscriu la majoritatea concluziilor dvs. Importanta actualelor aliante e insa mai mult simbolica pe termen scurt si chiar mediu. Nu cred ca se va intampla ceva important pana in 2012 (anticipate, suspendarea lui Basescu etc.). Inglobarea UNPR in PD o sa fie cu scantei, nu de alta, dar UNPR are 0 (zero) procente, iar ale PD s-au injumatatit de la trecutele alegeri. Dar deh, pana una, alta, sprijinul UNPR e esential, asa ca nici nu e nevoie de prea mult santaj.
@Cristi: nu vreau sa intru in disecari 🙂 ci doar spuneam ca AcZ (daca o sa fie) o sa aiba „amplitudine” si o sa trebuiasca sa se diferentieze de discursul stapanirii actuale.
Tu poti sa te uiti la dreapta si sa iei drept semne de organizare rafalele unor speriati :), eu povestea neintinatei o astept din stanga „tehnocrata” 🙁 .
Configuratia politica de tip 2+1 a fost deja votata de romani in 2008, dar s-a trecut cu senilele peste, impunandu-se o solutie politica fara majoritate in alegeri.
Cat despre UDMR, problema pentru ei nu e neaparat ca voturile lor in parlament ar deveni neesentiale – au mai fost luati la guvernare cand nu statea nimeni tocmai in voturile lor, din alte considerente (care cred ca vor ramane valabile). Adevarata problema este ca scorul UDMR este in acest moment in zona de mare risc a pragului electoral. Poate sa dispara din parlament un partid etnic cu vechime, traditional abonat la votul minoritatii? Da, poate, vezi SMK (corespondentul UDMR) in Slovacia.
Eu mă refeream la un sistem politic 2+1, format din două partide mari şi un partid mic/mijlociu. Instabilitatea politică se datorează faptului că s-a preferat în 2008 o majoritate formată din două partide mari, şi aici a fost exclusiv vina PSD-ului. Momentul 2009 este doar o mostră de prostie politică, PNL şi PSD nefiind pregătite pentru un „plan B”. În mod normal, ar fi trebuit să meargă înainte cu proiectul Johannis şi preşedintele nu ar fi avut ce să facă. Oricum, momentul 2009 nu este 2+1, ci 1+1+ UDMR.
Sunt de acord că UDMR are şi o problemă cu pragul electoral, eu încă din 2007 propuneam o alianţă cu PNL, chiar o „înghiţire”. Oricum, a durat cam mult, pentru un partid etnic. Aici e şi un cerc vicios. Existenţa UDMR a împiedicat partidele româneşti să introducă în platformele lor problema minorităţilor şi nici partidul etnic nu a făcut foarte multe pentru minoritate, din contră, a alimentat naţionalismul de ambele tabere.
Stai ca amesteci 2009 cu 2008 🙂 In 2008 planul B a fost „partidul competentei economice” … singur in opozitie. Intre 2008 si 2009 s-a renuntat la planul B (desi inca mai produce efecte) si s-a optat pt planul C al nebuniei de a se bate cu zmeul. Planul asta devenit A la final de 2009 n-a esuat ca plan ci care realizare. UDMR, minoritatile si diversi indivizi au baleiat imediat in contrarul planului. De aia nucred ca-i dezirabil 2+1 in care 1 ala baleiaza usor.
PS: Da UDMR-ul ae o problema in momentul in care si altcineva ar avea oferta (candidati) pentru bazinul ei. Dar problema e doar la acces unitar caci atata timp cat exista bazin care se manifesta, el se poate regasi intr-o forma sau alta in parlament indiferent de sigla sub care a ajuns acolo (Ex: vezi baiatul care a stat in tabara zmeului cand UDMR era in planul anti-zmeu si care a fost recuperat rapid dpa reunire)