What’s wrong with these people?

Azi dimineaţă am nimerit la televizor întâmplător peste un reportaj în care era prezentat un sistem de acces în şcoli în baza amprentei elevilor. Gigelul cu sistemul spunea nonşalant că făcuse prezentări unor directori de şcoală „care se arătaseră încântaţi de sistem”. Până şi fătuca ce juca rol de reporteriţă s-a jucat cu el, punând deştu pe schenăr.

WTF? Ce naiba, şcoala ajunge o puşcărie? Examenele se dau cu Securitatea (instituţia) şi cu TO (Tehnică Operativă, pentru cei mai tineri) iar imbecilul de ministru ne prezintă asta ca pe o mare reformă a învăţământului aplaudat de tot felul de spălaţi pe creier, deşi singurul rezultat este că în loc să avem 120.000 de analfabeţi cu diplomă de bac, avem 120.000 de analfabeţi punct. Asta nu schimbă faptul că aceşti copii nu sunt pregătiţi şi au puţine şanse în viaţă fiindcă învăţământul nu-şi face datoria. Acelaşi imbecil voia să implementeze acest sistem de acces (mă rog, cu cartele, nu pe bază de amprentă) în toate şcolile. Mă mir cum nu s-au gândit să facă şi scanări de retină.

Guvernul face reformă punând toate gărzile (de mediu, financiară, ITM, ETC) pe capul firmelor care oricum abia se mai descurcă din cauza condiţiilor economice dificile. Pensionarii au ajuns nişte nesimţiţi care-şi permit să trăiască „pe banii noştri” în loc să se îndrepte liniştiţi şi în ordine spre cel mai apropiat cimitir. Poporul este trimis la muncă, nu la întins mâna la ajutoare sociale deşi nu explică nimeni unde ar putea găsi cineva un loc de muncă în oraşe ca Alexandria, Zimnicea, Moreni, Ţăndărei, Călăraşi, Bârlad – doar câteva exemple pe unde am fost recent. OK, într-un oraş mare mai ai o şansă, deşi nici în Bucureşti nu mai umblă câinii cu covrigi în coadă, dar în oraşele mici? Salariile nu sunt foarte mari ca să acopere o eventuală navetă sau relocare, cursuri de specializare costă (şi sunt din ce în ce mai greu de găsit)…

De la începutul crizei, Guvernul a luat 2 măsuri anti-criză: împrumutl la FMI şi tăieri disperate (sau amânări de plăţi). Nici o măsură de relansare a economiei (din contră, o prigonire a firmelor la un nivel incredibil, după cum ne arată şi cazurile de corupţie care ajung din ce în ce mai des publice) sau de creare de locuri de muncă. Ţinând cont de greutăţile din Italia şi Spania este de aşteptat ca în curând să ne confruntăm cu un val de întoarceri ale Românilor plecaţi acolo. Poate nu toţi trei milioane sau câţi sunt, dar câteva sute de mii, poate chiar un milion nu au altă variantă. Ce vor face aceşti oameni? Ce posibilităţi au de a-şi găsi un loc de muncă? Da, nu este treaba statului să găsească locuri de muncă, dar are obligaţia de a asigura un cadru economic general astfel încât ei să-şi poată găsi de lucru. Or, cam tot ce a făcut guvernul Boc a fost fix pe invers.

Apropo de scandalurile de corupţie în sânul PD – ultimul caz fiind o lovitură teribilă – am citit tot felul de explicaţii. Realitatea este însă că:

• Nivelul corupţiei a crescut enorm în guvernarea PD, comparativ inclusiv cu regimul Năstase.
• A crescut presiunea asupra firmelor pentru a „contribui”, astfel că, din disperare, oamenii preferă să anunţe DNA, gradul de spoliere fiind pur şi simplu insuportabil şi ineficient economic (apropo, în decizia Nokia de a pleca de la Cluj, ANAF local a jucat un rol însemnat, cu cele peste şase milioane de euro amenzi).
• A crescut gradul de tupeu al administraţiei, oamenii pur şi simplu nu mai au frică de nimic: „dă-mi!” Înainte mai exista fereală, dacă nu ieşeai în faţă erai lăsat în pace. Acum, au plan de colectări şi iau efectiv la rând, 1000 lei amendă sau 500 la partid (desigur, proporţional).