Procesul etapei

Dacă ar fi să asemănăm viaţa politică autohtonă cu un meci de fotbal, prima repriză ar putea fi descrisă cam aşa:

Echipa preşedintelui este cam buimacă şi prost aşezată în teren, unii dintre jucători fiind suspecţi de blat cu adversarii. Antrenorul jucător se lansează într-o acţiune pe partea dreapta, care lasă însă apărarea descoperită. Rămas singur, fundaşul Emil Boc devine confuz şi introduce mingea în proprie poartă. 1-0 pentru opoziţie, fără nici un efort din partea lor.

Preşedintele-jucător îl înlocuieşte pe gafeurul Emil Boc cu tânăra speranţă Mihai Răzvan Ungureanu, care vine în teren cu un suflu nou. Din păcate, el nu poate colabora cu jucătorii vechi din echipa preşedintelui, alunecă şi marchează şi el un autogol spectaculos. Opoziţia ajunge astfel să conducă într-un joc în care nu a făcut absolut nimic, nici măcar nu a atins mingea.

Este rândul ei să repună mingea în joc şi să contruiască ceva. Publicul devine al 12lea jucător şi îi susţine frenetic. Echipa adversă este debusolată, nu se poate organiza şi încep să se retragă de pe teren, lăsându-l pe preşedintele-jucător singur cu adversrul, poziţie care îi convine de minune. Pe valul sprijinului popular, Opoziţia înscrie pentru 3-0, câştigând alegerile locale, fără însă a convinge. Ajunsă la putere cu jucători nepregătiţi, fără experienţă în confruntări la asemenea nivel, pierde doi miniştri. 3-1.

Încep o ţesătură de pase în jurul preşedintelului-jucător, care însă joacă la offside şi îi prinde pe contraatac. Verdict: plagiat! Preşedintele reduce din handicap, 3-2. Opoziţia devenită putere este la rândul ei buimacă şi nu înţelege ce i se întâmplă. Jocul de pase nu merge, astfel că preşedintele aruncă în joc un atacant nou, Curtea Constituţională, care înscrie două goluri, unul mai specaculos decât altul şi Preşedintele-jucător preia conducerea şi, dintr-o dată, echipa sa pare să stea ceva mai bine în teren pentru repriza a doua. Golurile marcate de CC, în special cel cu legea electorală, securizează poziţia preşedintelui şi a echipei sale. Avantajul este fragil.

Într-o mişcare surprinzătoare de contraatac, Victor Ponta pleacă de unul singur pe partea stângă la Bruxelles, înscriind un gol surprinzător şi restabilind egalitatea. Preşedintele nu are decât să constate faptele şi să pară înţelept, pregătind mişcările viitoare. Încă aşteptăm verdictul arbitrilor dacă a fost offside şi dacă Ponta va primi un cartonaş galben sau poate chiar roşu. Până atunci, legătura în studio.