În momentul în care a instrumentat tipic securistic scandalul plagiatului lui Victor Ponta, Traian Băsescu a declarat de fapt refuzul coabitării, astfel că procedura de suspendare este una logică şi firească. Problema plagiatului se putea rezolva simplu şi elegant. Preşedintele se putea întâlni cu reprezentanţii USL, le arăta documentul şi „măi băieţi, voi aveţi o problemă, aşa că puneţi pe altcineva premier”. Dacă USL refuza, preşedintele putea lua o poziţie publică „am înţeles că există o nouă majoritate parlamentară, din păcate, premierul desemnat de aceasta nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi nominalizat, ca atare solicit majorităţii desemnarea unui nou premier”. Exportarea circului arată că nu s-a dorit nici un moment negocierea şi medierea conflictului, menirea constituţională a preşedintelui, ci s-a preferat direct punerea rahatului în ventilator astfel încât să fie mânjită cât mai multă lume.
Numai că, refuzând coabitarea, preşedintele se declară, de bună voie şi nesilit de nimeni, incapabil să fie preşedinte. Nimic nou aici, căci Traian Băsescu nu s-a chinuit vreodată măcar să respecte aparenţele ca Ion Iliescu.
Este evident că USL nu avea în plan, cel puţin nu în viitorul foarte apropiat, declanşarea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui. Nu avea nimic de câştigat în plan politic iar preşedintele – dacă se păstra în rolul său constituţional – nu îi incomoda cu nimic.
Mişcările din ultima vreme, la limita sau undeva peste limita legii, nu au alt rol decât acela de a rezolva cu o aparenţă cât mai mare de legalitate în condiţiile unei legislaţii confuze şi neclare o situaţie de criză majoră, generată de preşedinte. Nerezolvarea ei şi păstrarea în corsetul strâmt al legislaţiei nu ar face decât să prelungească a la long o criză politică în plină criză economică.
Avem deci o tabără care a pierdut bătălia dar care refuză să se predea fără a face cât mai multe victime în rândurile „duşmanilor”. Aici nu avem cu să nu remarcăm diferenţa de comportament între PSD şi PNL pe de-o parte, care de fiecare dată s-au retras decent după ce au pierdut alegerile, şi preşedintele dimpreună cu PD care preferă să împroaşte cu rahat în ţară şi în străinătate, externalizând penibil un conflict intern.
Provocarea este clară. Raţiunea este una simplă. USL are toate şansele de a avea majoritatea în parlament, singură sau împreună cu UDMR. Posibilitatea de a mai crea un nou UNPR este redusă. PD este terminat ca misiune politică, cu nişte lideri lipsiţi de charismă şi/sau epuizaţi de scandaluri de corupţie. Partidul lui MRU este încă nenăscut şi cu şanse slabe de a face o breşă semnificativă în rândul electoratului. În aceste condiţii, preşedintele nu are altceva de făcut pentru restul mandatului decât să bombăne de la Cotroceni. Peste doi ani, probabil că nu ar mai fi fost băgat de nimeni în seamă. Aşa, cel puţin „va muri” în luptă, încercând să tragă după el cât mai mulţi inamici.
De data aceasta, lucrurile sunt clare, votul popular va duce la suspendaredemitere. Nu mai suntem în 2007. Lăsând la o parte popularitatea preşedintelui epuizată după aproape opt ani de hiperactivitate, de data asta el este cel care a declanşat şi alimentat conflictul. Este deja la al doilea premier de altă culoare cu care nu poate colabora. Partidul preşedintelui este la rândul său prea epuizat după o guvernare defectuoasă ca să îl mai ajute cumva. Există o anumită saturaţie, suficientă pentru a asigura trecerea referendumului. Campania „electorală” a preşedintelui nu va viza evitarea demiterii, cât va fi „testamentul politic”, imaginea de final pe care Traian Băsescu va încerca să o proiecteze în istorie. Dacă tot este să fie învins de sistem, asemenea lui Emil Constantinescu, măcar să „moară” în luptă.
In ultimul paragraf ai vrut sa spui ca votul popular va duce la DEMITERE.
P.S. Eu inca ma tem de uriasul aparat de propaganda basist, de colonelul Turcescu, de ofiterii acoperiti de la Hotnews si Kamikaze, de casetele cu blowjob vazute de Patapievici, de SRI, de SIE si Ioan T Morar, de zoso, de Pora, etc, etc, etc
Cred ca poza asta descrie destul de bine situatia… 😀
http://derryx.com/wp-content/uploads/2011/08/mortal_kombat_finish_him.png
Da, Basescu a provocat, e clar. Inteleg foarte bine de ce a cautat criza asta.
Ce nu prea inteleg, e de ce USL a intrat in jocul lui – raman la parerea ca putea fi neutralizat cu mult mai putine pagube colaterale, dar cu mai multa inteligenta.
In plus, in cursul luptei cu Basescu si PDL, pe principiul ca scopul scuza mijloacele si ca in vacarmul actual isi pot permite orice, USL a facut si inca face muuulte magarii, pe care tot noi le vom deconta pana la urma.
Eu as fi anuntat suspendarea lui Basescu (de catre viitorul parlament) drept punct de campanie electorala pentru la toamna – sunt sigur ca USL ar fi luat voturi cu tema asta. In loc de asta, Ponta a escaladat penibil chestiunea cu plagiatul (trebuia sa minimalizeze problema, nu s-o escaladeze desfiintand comisii, spunand ca demisioneaza daca se dovedeste s.a.m.d.) si cam la fel a facut si cu Consiliul European. Acum, sa fim seriosi, salvau aia Europa – daca au salvat-o – si fara el. Nu cred ca avea ceva major de zis acolo. Daca il lasa pe Base sa se duca (sugerand insa ca n-ar fi cazul), tot oprobiul public era pentru Base, iar liderii europeni i-ar fi dat de inteles sa mai lase si pe altii… Ponta in schimb putea merge sa se vada cu greii in bilaterale. Cred ca s-ar mai fi dus Base la Consiliu cel mult o data sau de doua ori, dupa care o lasa balta singur.
Eu sunt convins că USL nu avea în plan suspendarea lui Băsescu până la alegeri. Sunt de asemenea convins că Ponta nu a dat ordinul să se desfiinţeze comisia, (la fel ca şi în cazul Grăjdan) fiind o decizie de politruc dornic să rezolve problema şefului şi creând mai multe probleme. Plagiatul nu e o problemă atât de mare, fiind într-o companie selectă – Obama, Putin, Churchill (OK, nu e vorba de doctorate, ci de discursuri/articole). Mai degrabă cazul din Germania şi cel din Ungaria sunt excepţii.
Însă cred că dacă nu reacţionau, circul ar fi continuat până la alegeri aşa că până la urmă, daunele ar fi fost la fel.
Pe de altă parte, informaţii de genul acesta (şi câte vor mai apărea) s-ar putea să ajute USL foarte mult în campanie. Plus declaraţii gen „Monica Macovei opreşte fondurile UE pentru România”… Muniţie au şi ei din belşug.
Argumentatia ta are citeva puncte slabe.
a) La momentul nominalizarii nu se discuta cu plagiatele pe masa.
b) USL cinta toata ziua „Jos Basescu”, si dupa aia te astepti ca asta sa se poarte cu manusi? De ce ar face-o? Normal ca i-a dat sa zaca.
c) Refuzarea unui premier plagiator nu inseamna refuzul coabitarii. Inseamna cel mult refuzul coabitarii cu acel premier.
d) Se vorbea de suspendare cu mult inainte sa i-o dea lu’ Ponta. Succesiunea de evenimente nu cred ca e asa cum o vezi tu.
e) Corect. USL nu avea nimic altceva de facut decit sa stea cuminte si o ducea bine mersi multi ani de acum inainte.
f) cu cit trece mai mult timp, cu atit sansele de demitere prin referendum scad.
O zi buna.
a) Dacă informaţia este cunoscută (şi sunt convins că era cunoscută) trebuie discutată. Altfel este şantaj.
b) Este rolul opoziţiei să strige „Jos Puterea!”
c) L-a numit. Putea să solicite altul. În plus, externalizarea războiul arată altceva.
d) Toate datele indică faptul că suspendarea era planificată după alegeri, nu înainte.
f) Din contră. Cresc. USL are mai multă muniţie.
La fel şi ţie.