Unul dintre punctele-cheie ale campaniei PD este ruperea USL. Toţi liderii acestui partid dau ca sigură ruperea după alegeri, făcându-şi planuri că vor intra la guvernare alături de PNL. De ce s-ar sparge USL în condiţiile în care va câştiga în jur de 60% din mandatele noului parlament nu se explică. Nici nu ar avea cum, fiindcă nu are nici o logică. Este o temă de campanie, care are rol de a mobiliza „trupele” şi a aburi „sponsorii”, altfel greu de convins să mai arunce bani pe un partid fără şanse de a mai câştiga ceva.
Nu cred că USL se va rupe. Din punct de vedere practic, cele două partide nu ar avea decât un singur motiv de dispută. Candidatul la alegerile prezidenţiale din 2014. Ţinând cont că USL are majoritate şi va schimba Constituţia după bunul său plac, preşedintele va avea un rol decorativ. Deci, PNL, ca partid, nu are nici o miză. Crin Antonescu, personal, poate. Cu atât mai rău pentru el. Între putere şi Crin Antonescu, sunt convins că PNL va alege puterea, iar Crin Antonescu nu are curajul să părăsească partidul pentru a-şi face propria sa facţiune şi să candideze. Asta, pornind de la prezumpţia că PSD va dori propriul său candidat. Dar dacă se schimbă Constituţia şi se diminuează rolul preşedintelui, PSD nu va avea nici el o miză reală la preşedenţie, aşa că îl poate lăsa pe Crin Antonescu să se joace. Asta ar fi una.
A doua, USL există deja de mai bine de un an. PSD şi PNL există şi mai sunt folosite ca termeni de discuţie mai degrabă din inerţie – sau intenţionat, aşa cum folosesc eu denumirea de PD, deşi ne aflăm deja la doua schimbare de nume – PD => PD-L => ARD. La cât de rapid evoluează lucrurile în politica românească, nu cred că în electorat mai există distincţia PSD/PNL, mai ales că cele două sunt unite împotriva „duşmanului comun” Traian Băsescu – aşa cum în urmă cu zece ani, partidele anti-Ion Iliescu erau „dreapta”, deşi două dintre ele erau membre în Internaţionala Socialistă. Cele două partide nu mai au electorate distincte. Cel puţin, nu PNL. „Liberalii”, „oamenii de dreapta” au fost luaţi de PD. Electoratul PNL se cam suprapune acum cu electoratul lui Crin Antonescu, whatever that means. Nu mai văd un loc pentru PNL pe scena politică. Nu văd ce electorat mai poate capacita. Nu cred că nehotărâţii şi dezamăgiţii pot fi capacitaţi de o reîncălzire a ciorbei liberare, oricine ar încerca-o. Aceşia vor reacţiona doar la ceva cu adevărat nou. Aceiaşi actori cu alte măşti nu vor schimba nimic.
De aceea, cred că USL va rămâne împreună şi la un moment dat se va transforma într-un singur partid. Acel moment va fi atunci când nu vor mai fi în stare să susţină două structuri diferite de putere. Ţinând cont că structurile de putere locale s-au acomodat deja trecând prin două rânduri de alegeri sunt şanse ca unificarea să se desfăşoare destul de lin.
Toate cele trei partide majore de la noi trec printr-o criză acută de lideri. Ponta, Antonescu, MRU sunt compromişi. Rămân în frunte fiindcă partidele lor sunt incapabile de ceva mai bun. În PSD, „generaţia următoare” este condusă de Bănicioiu. Punct. Dacă Mircea Geoană era cu două clase sub Ion Iliescu, iar Ponta cu trei sub Geoană, Bănicioiu e la ani lumină de Ponta (da, incredibil, dar se poate). Ar mai fi fost Dragnea, dar după gafa cu secretara arată că nici el nu e pregătit pentru mize mari şi ar fi fost mai bine să fi rămas „baron local”. În PNL, Crin Antonescu nu are nici el alternativă. Tăriceanu a mai fost şi nu îl cred în stare să „uzurpe” tronul, Chiliman joacă pe mize mici. PNL nu are „generaţia următoare”, deşi rămân la opinia că Bogdan Olteanu şi-a făcut un CV interesat şi este unul din puţinii politicieni care s-au ferit bine de gafe majore. În PD, MRU s-a născut talent şi a murit speranţă. Blaga nu are alternativă. Generaţia EBA e o caricatură.
Problema este că ei au pus suficient de multe piedici în calea apariţiei alternativelor. Şi cum tot ei vor face o nouă Constituţie… Nu că am fi avut până acum vreo tentativă serioasă. (Nu, serios, Remus Cernea şi Nicuşor Dan nu se pun. Nici gluma lui Naumovici.) Avem un sistem politic bazat pe ură. Iniţial „democraţii” îi urau pe fesenişti şi viţăvercea. Dadaişti (Alianţa DA) îl urau pe El Însuşi (Adrian Năstase). Pe unii dintre ei, nici măcar condamnarea acestuia şi tentativa de sinucidere nu i-a calmat. Acum, băsiştii îi urăsc pe ceilalţi şi ceilalţi nu-i suportă pe băsişti. Mai nou, se încearcă impunerea urii faţă de Ponta şi Antonescu. E ceva mai greu fiindcă nici unul, nici celălalt nu sunt persoane capabile să stârnească patimi. Şi nici nu au atins un nivel de iubire atât de mare încât să se transforme în ură din partea celor dezamăgiţi (cum este cazul lui Ion Iliescu şi Traian Băsescu şi, oarecum invers, al lui Adrian Năstase, care nu a fost capabil să stârnească admiraţie, însă aroganţa lui a reuşit să alimenteze ura).
E greu să contruieşti ceva pe ură. Există speranţa că, prin ieşirea din scenă a lui Traian Băsescu şi prin absenţa unei personalităţi suficient de puternice care să stârnească pasiuni asemănătoare, ura din societate să se stingă. Şi apoi să putem construi ceva durabil.
Nici eu nu cred ca ar avea motive de rupere. Singurul motiv ar fi, poate, daca s-ar rupe fiecare partid in parte. ambele au antecedente, desi sint destul de vechi.
Cit despre unificare… nu cred ca ar avea ceva de cistigat din aceasta miscare. Unii liberali inca se mai agata de sigla PNL, indiferent de ce se intimpla sub ea, si nu stiu daca ar mai tine aproape in caz de unificare. In plus e greu cu orgoliile.
Situatia politica in general nu cred ca e chiar asa de neagra. Sintem la inceput de era post facebook, in care copii care au crescut cu netu’ in brate incep sa devina adulti. Ei nu prea au probleme in a-si exprima ideile, si nici nu au mari probleme in a se organiza repede si in functie de evenimente.
Cred ca de asta le e o frica enorma politicienilor. Au demonstrat de atitea ori ca nu sint in stare sa priceapa ce se intimpla, incit a devenit de-a dreptul hilar. Imi aduce aminte de primele doua sezoane din the X-Files. Abia se inventasera telefoanele mobile si ii incurcau la culme pe scenaristi, pentru ca habar n-aveau ce sa faca cu ele si le faceau de petrecanie cu prima ocazie: ba le pierdeau, ba le uitau acasa, ba le distrugeau, ce mai, telefoanele alea erau o teroare de nedescris. cam asa cred ca e situatia si acum.
In plus, incep sa apara oameni din afara sistemului care incearca. Baiatu’ ala de asta vara, Nicusor Dan, Manole de la Balonul Imobiliar, tanti aia cu tripletii. Chiar daca sistemul i-a invins, sistemul e in alerta maxima si incepe sa se crape.
@Jack, care tanti cu tripleţi?
Mişto observaţia cu telefoanele mobile. Sunt lucruri care evoluează atât de rapid… Şi eu m-am gândit să fac ce încearcă să facă „Manaole”. Ţinând cont că m-aş fi bătut cu Sturzu de la Hi-Q, aş fi avut ceva mai mult şanse ca Lucian.
Asa cum ati spus, relatiile din interiorul USL vor deveni tot mai complicate odata cu apropierea alegerilor prezidentiale. E destul de probabil ca unul din partenerii de guvernare USL sa prefere la un moment dat sa guverneze cu ARD.
De ce n-ar dori PNL sa fie vioara intiia intr-o guvernare cu ARD decit vioara a doua cu PSD? Ar fi haios ca mandatul lui Basescu sa se incheie cum a inceput, cu Tariceanu premier. 🙂
tanti cu gemeni din arad, care a dat statul in judecata pentru ca nu-i dadea alocatia pentru fiecare si a cistigat. a vrut sa candideze dar… s-a lasat pagubasa. de data asta. se poate argumenta ca nu s-a pregatit din timp.
da, se schimba foarte repede… chiar ieri ma uitam la un clip de la francezi care risca sa arunce lucrurile putin in coada de peste. daca oamenii sint hotariti, that is. http://www.youtube.com/watch?v=Lb8SLNMIBlM. E cam greu de suportat, ca au niste figuri care cer pumni dar… merita ascultat pina la capat.
Nu stiu :). discutabila asta cu mai multe sanse. Nu stiu in ce conditii catindeaza sturzu, dar s-ar putea sa aiba niste sanse.
Manole, de ex., cred ca a pierdut din start niste voturi, doar pentru ca a ales un partid cu socialist in coada. social, democrat, hai, mai trec oamenii cu vederea. socialist insa… nu stiu. Vom vedea, de fapt. eu personal l-as fi votat pe „Manole”, dar in nici un caz pe Lucian.
Pe tanti o ştiam.
Manifestul ăla e în linie cu ce apare şi la noi.
Şanse, în ideea în care, să zicem că Lucian ar scoate 1% în faţa lui Tăriceanu, eu aş fi scos 3% în faţa lui Sturzu, nu că aş fi câştigat colegiul 😆
Blogul lui Lucian Sârbu era mai interesant decât balonul-imobiliar.
„Oamenii de dreapta” au fost luaţi de PD. „Pe ce te bazezi”? – vorba lui Moromete. Eu am mari şi argumentate îndoieli.