Proşti, dar mulţi.
…sigur iluzoriu e faptul ca poti construi ceva intr-o democratie contra vointei oamenilor.
Conform logicii doamnei Mungiu-Pippidi, Traian Băsescu are dreptate fiindcă este popular şi trebuie sprijinit de intelectuali fiindcă este iubit de popor. Să nu ştie doamna Mungiu-Pippidi că mulţimile nu au creier ci doar emoţii şi că rostul intelectualului este tocmai de voce a raţiunii?
Sunt de acord că
Intr-o democratie, votul e totul. Vrei sa invingi? Trebuie sa convingi.
Numai că rolul unui intelectual este de a-şi păstra raţiunea. Când Ion Iliescu avea 85%, 90% dintre intelectuali erau ferm împotriva sa. Acum ni se induce ideea că susţinerea fără discernământ a lui Traian Băsescu este în regulă, fiindcă el este „good guy”, garantează doamna Mungiu-Pippidi, iar dacă nu, poporul îl va da jos. Tot pe garanţia ei, desigur. Iar prietenilor săi intelectuali le transmite că, dacă tot mănâncă o prăjitură pe seama preşedintelui, măcar să-l critice puţin, să zică lumea că o fac pe bani.
Al doilea apel este catre diversi intelectuali amici ai mei. Prieteni, aveti tot dreptul sa-l admirati pe Traian Basescu. Trec cu vederea si daca spuneti da cand va ofera una sau alta dupa ce v-ati exprimat aceasta admiratie in mod indelungat, chit ca unii ar interpreta asta ca o plata. Dar odata ce ati spus da, nu mai fiti adulatorii necritici ai lui Basescu. Zau, nu ii faceti nici un bine. Ii faceti rau.
Via.
