Moromete vorbea ieri de greşeala tactică a preşedintelui PSD, care induce ideea că PSD este un partid reactiv, care doar reacţionează la mişcările celorlalţi. Dar nu asta este cea mai mare problemă a social-democraţilor.
În momentul de faţă, cea mai mare problemă a PSD o constituie faptul că sunt scindaţi în două tabere cu interese divergente care se lasă utilizate de PD, respectiv, PNL pentru a obţine supremaţia internă. După trei ani de lupte şi deşi a beneficiat de ajutorul pe faţă al preşedintelui care de nenumărate ori a arătat pesediştilor „calea cea dreaptă”, gruparea Geoană se pregăteşte de capitulare. Nu pot rezista foarte mult în faţa tăvălugului declanşat de cuplul Adrian Năstase-Ion Iliescu, deşi – judecând după raportul voturilor la congres, încă mai deţin controlul asupra a 30-40% din partid.
Pentru PSD, partea mai proastă este că gruparea cealaltă se concentrează mai mult pe recuperarea puterii în interior decât pentru recuperarea electoratului. Apelurile la „unitate” nu înseamnă altceva decât „hai să vă uniţi sub conducerea mea„. În aceste condiţii, există toate premisele unui scor dezastruos la locale, de unmaxim 15% care va însemna practic sfârşitul şi condamnarea definitivă a PSD la locul trei, fiindcă va fi practic imposibil să mai recupereze decalajul până la parlamentare în ciuda rezolvării conflictelor interne.
Faptul că acum şi Adrian Năstase însuşi este implicat oficial în conducere şi mai ales în gestionarea campaniei electorale face să devină previzibilă o ciorovăială internă în urma rezultatelor de la locale în care fiecare parte va încerca să dea vina pe cealaltă. „De la 23% am ajuns la 15% după ce a ajuns Adrian Năstase în fruntea PSD”, va spune Geoană, „Din cauza managementului prost al preşedintelui, a oscilări între PSD şi PNL am ajuns aici”, va răspunde Adrian Năstase. Ţinând cont că partea mai slabă din partid este ajutată de forţa politică cea mai puternică, iar partea cea mai puternică în partid de forţa mai slabă, putem spune că taberele din PSD sunt la o egalitate păguboasă pentru partid, care consacră, spune eu definitiv, rolul PSD de „balama”.
Iată cum strădaniile de trei ani ale lui Traian Băsescu de a distruge PSD nu au dat roade decât după ce în ecuaţie a apărut şi PNL, care este din ce în ce mai activ şi mai vizibil în jocul politic.
