Chestii despre valul 2

Numărul de cazuri noi este în creștere, ceea ce este cumva și normal, după valul de relaxări și intrări în țară a unor persoane care vin din zonele „critice”. Toate statele care au relaxat măsurile s-au confruntat cu asemenea creșteri.

Pe de altă parte parte, este clar că nimeni, nici statele, nici populația, nici economia nu mai suportă o nouă restrângere. Sigur că, inclusiv la noi, au rămas mulți speriați de consecințe, și ar prefera în continuare carantina, mai ales că nu au fost foarte afectați economic, încă. Virusul a lovit mai puternic persoanele care erau oricum precare, în vreme ce „white collars” sau pe românește, corporatiștii nu au fost încă afectați.

În România a început deja un val de contestare al cifrelor raportate de autorități, lumea susținând că este pentru a justifica menținerea în continuare a stării de alertă pentru a continua achizițiile dubioase. Doar urmează două rânduri de alegeri care costă bani mulți. Însă, cifrele au coerență matematică. Autoritățile noastre nu sunt capabile să măsluiască credibil cifrele, așa cum s-a văzut de la o poștă la alegerile euro-parlamentare. Cifrele acestea sunt. Numărul de cazuri crește. Ceea ce nu este foarte clar, însă este dacă noile infectări sunt la fel ca cele din iarnă. Un virusolog italian spune că încărcătura virală s-a redus, ceea ce are sens logic și științific. Virusul este un organism viu, care pentru a se răspândi are nevoie de gazde vii 🙂 Teoria este consistentă și cu faptul că, deși media zilnică a crescut cu aproape 200 de cazuri noi pe zi, numărul de paturi ocupate la ATI a crescut doar cu 20 de persoane, ceea ce înseamnă că cele peste 1000 de cazuri suplimentare au rezultat doar în 20 de cazuri dificile care au necesitat internare.

Sigur, este speculație, momentan toată lumea este confuză, studiile se contrazic, OMS neagă azi ce a spus ieri, revine… Parcă niciodată în istoria omenirii comunitatea științifică nu a fost mai pe picior greșit ca azi. La noi știam că autoritățile sunt incompetente. Vine cumva cu fișa postului. Doar că documente și strategii precum „Vacanța mare” sau nebunia asta (pe care, BTW, „presa” a dat-o ca sigură, nu ca propunere a unor idioți) cu regulile pentru instituțiile de învățământ te face să realizezi că nu sunt doar incompetenți.

Cert este că valul doi revine, cu un potențial de infectare ceva mai mai mare, însă, cel mai probabil și ceva mai puțin agresiv ca primul. Dar toată lumea a pus batista pe țambal, narativul s-a schimbat, chiar și la noi tripleta de aur Arafat-Rafila-Tătaru a lăsat-o ceva mai moale. Nimeni nu are însă curajul să mai zică ceva de revenirea la condițiile de carantină anterioare. Se trece la etapa de conviețuire cu virusul.

Ambele documente de „politici publice” trădează o viziune milițienească și o preocupare obsesivă pentru micro-reglementare (care se regăsește și în  „ordinele de ministru” pentru Horeca, sau școli pe perioada stării de alertă). De la ministrul de Finanțe care recunoștea senin că „habar nu avea câte forme de angajare există”, în contextul ordonanței privind șomajul tehnic, până la cei din DSP, avem numai oameni care habar nu au de viața reală, de activitatea concretă a firmelor (pe care le consideră pe toate niște combinate mamut ca pe vremea lui Ceaușescu). Legislația și reglementările nu fac distincție între un mic atelier care repară trei scaune și Elvila. Amândouă trebuie să aibă autorizație de mediu, să depună la ITM lista cu substanțe chimice periculoase, să facă bilanț de Compuși Organici Volatili și alte minuni. Tot stupidul ministru de Finanțe se lăuda cu legarea caselor de marcat la serverul ANAF fără să realizeze că dacă buticul de la colț nu „bate pe casă”, la serverul ANAF nu ajunge nimic.  De altfel, reglementările acestea nu sunt gândite în ideea protejării sănătății populației, sau combaterii evaziunii ci mai degrabă ca oportunități de amendă. Când scrii în reglementare că trebuie să ai 4 mp, vine inspectorul cu metru și dacă ai 3,99 ți-ai luat amendă. Sau i-ai dat șpagă. De aceea această micro-reglementare.

Este clar că de la autorități nu ne putem aștepta decât, în cel mai fericit caz, să nu încurce prea tare. Fiind stupide și inaplicabile, evident că nimeni nu le va lua foarte în serios. Momentan, existența stării de alertă și blocarea mentală pe boală face ca marea majoritate a populației să nu se gândească prea mult la consecințele economice sau chiar medicale ale perioadei acestea. Însă deja apar opinii că decesele peste media anilor trecuți au drept cauză și lipsa accesului la serviciile medicale pentru persoanele cu boli cronice sau cu acute. Pe măsură ce lumea va da piept cu noua realitate economică, PNL va începe să plătească costul politic.

În plan economic, rămân la opinia că nu vom fi afectați atât de mult datorită specificului economiei românești de „atârnache” la economiile UE. Banii pompați de UE și de statele europene în economiile proprii vor ajunge și la noi și vor ajuta la un soft landing și o refacere mai ușoară.