Acum după runda întâlnirilor televizate, lucrurile încep să se așeze. Ele, în principiu, s-ar fi așezat oricum, pentru că aritmetica electorală este în general stabilă. Avem un bloc electoral care votează cu PSD – cca 30% din electorat, stabil de pe vremea lui Iliescu, deși între timp și-a mai schimbat componența. Aici trebuie să deschid o paranteză.
Am citit un comentariu interesant pe FB la Andrei Tiuț. Sper să nu mă înșele memoria asupra sursei. Generațiile crescute/maturizate în anii ’80 și ’90 sunt vehement anti-etatiste. Anii 80 au fost anii negri ai comunismului, cu criza energetică, penuria alimentară, program TV de 2 ore, cu un șurub ideologic din ce în ce mai strâns. Generația crescută, maturizată în anii ’90 a prins anii capitalismului sălbatic, cu muncă la negru, șomaj, Gregorio Rizzo, Kent Style, I want, I can, miau, academia capitalistă Dallas cu domnul profesor J.R. Ewing. Aceste generații au dezvoltat o „ură” sau măcar adâncă frustrare la adresa statului și cumva multă vreme PSD a reprezentat încarnarea statului, deci această ură/frustrare s-a reflectat asupra sa.
Generațiile mai noi, au crescut în prosperitate, au simțit din plin beneficiile dezvoltării și aderării, au prins burse și stagii, au prins perioada în care la stat salariile au început să fie decente și o slujbă la stat nu mai e ceva „rușinos”. Deci nu mai există frustrare și ură. Apogeul generațiilor 80-90 a fost momentul „Colectiv” când o tragedie a fost instrumentată politic și a creat niște așteptări și frustrări mult mai mari, fiindcă tocmai cel care cu geaca roșie pe el scosese lumea în stradă a readus PSD la guvernare de câteva ori. Acum, cele două generații fie s-au resemnat, fie s-au adaptat, astfel încât valul de ură s-a mai stins, dovadă și evoluțiile USR, care a atins apogeul în 2019 după care se reduce spre 10%. Închidem paranteza.
Al doilea mare bazin este reprezentat de electoratul de „dreapta” – CDR, PD, PNL – nu contează „eticheta”, deși cumva și asta este un aspect relevant asupra incapacității politicienilor de a servi un electorat care este acolo și cumva e silit să „cumpere” bradul disponibil la momentul respectiv. Acest bazin este constant în jurul a 20%.
Al treilea bazin, aproape la fel de mare, este cel al „nebunilor” – Vadim, Funar, Dan Diaconescu, Simion, Șoșoacă. Acesta este constant din 1990 încoace în jur de 20%. În 2019-2020, o parte din acest electorat vota ȘI cu USR, care la fel, este un partid de emoție, anti-sistem.
Al patrulea bazin este cel al „tinerilor frumoși și liberi”, care au găsit în USR un vehicul politic aproape de valorile lor. Undeva sub 10% este baza, împărțită în mai multe oferte electorale într-un amalgam de valori stânga-dreapta de-a dreptul curcubeu. Segmentul în sine nu este neapărat nou. A mai existat un PAC, un UFD, un URR, doar că nu au prins tracțiune. Abia după dezvoltarea economică și apariția „conștiinței de clasă” la corporatiști s-a creat o masă critică care a dus la consolidarea USR și a sateliților.
Aceste bazine însumează între 80 și 90% în funcție de activatorii sociali ai momentului electoral. Restul, sunt electroni liberi, care votează în funcție de emoția momentului sau de presiunea socială. În principiu, ei sunt cei care de regulă înclină balanța spre „dreapta”. De notat că cei mai „instabili” sunt cei de dreapta, PNL și USR oscilând destul de mult, nu chiar pe principiul vaselor comunicante.
Cum se vor reflecta aceste lucruri în scorul la prezidențiale? Folclorul zice că oricine intră cu Marcel Ciolacu în turul doi va câștiga. Aritmetica arată că nu prea. PSD + AUR + SOS înseamnă undeva spre 60%, deci un candidat de dreapta are un bazin potențial de cca 40%. Pe candidați, Ciolacu + Geoană + Diaconescu înseamnă undeva la 45-50. Simion nu are potențial mai mare de 30% cu tot cu diaspora, dar într-un tur 2 poate cumula voturile „nervoșilor”. Ciucă + Lasconi + parțial Geoană este și el în jur de 30%. Chiar și cu o mobilizare foarte bună a electoratului liberal și cu o capitalizare a unui vot util dat de o parte din electoratul USR și a celor care mai votează cu Geoană nu sunt multe șanse ca Ciucă să-l depășească în primul tur pe Simion, iar în turul doi nu prea are de unde să mobilizeze dincolo de bazinul „dreptei” fiindcă nu văd votanții lui Simion alegându-l pe ostaș. Mai ales că Simion mai primește 1 poate 2% din diaspora, în funcție de câți se vor mobiliza la vot.
Provocarea mare pentru Ciucă este cât de mult se va mobiliza partidul pentru el. Deja, din ce am văzut, intrarea oficială în campanie a lui Ciprian Ciucu pentru Ciucă a stârnit mai degrabă reacții negative în sectorul 6 unde primarul liberal a avut 70%. În plus, cine l-a sfătuit să dea în scris că PNL nu intră la guvernare cu PSD a cam râs de el, pentru că aritmetica e clară. PNL + USR înseamnă maxim 40%, cu redistribuire. Lăsând la o parte că urmează o perioadă complicată de reajustări fiscale, deci cine va prelua puterea se va „consuma” rapid. Deci oricum, vom avea o guvernare PSD-PNL că altfel nu ai cum. Împreună, cu redistribuirea, vor avea probabil spre 60% deci o majoritate cât de cât confortabilă deci chiar și dacă partidul face eforturi să-l bage în turul 2 și să-l bată pe Ciolacu, tot nu are cu cine să facă majoritate pentru a aduce PNL la putere decât într-o variantă PNL-USR-AUR cu probabilitate 0.
La nivel de parlament pronosticul meu este ca PSD va lua cel putin 40% dupa redistribuire, PNL 20-25%, AUR 15%, SOS 10%, UDMR 5%, USR 5-8%. As mai lasa 5% fix pentru Sica Mandolina sau Geoana cu partidul sau proaspat creat.
Partea cu adevarat interesanta este coloratura guvernului care din 2025 va lua acele masuri dureroase. Si spun ca este interesanta intrucat oricine va implementa acele masuri, nu va rezista prea mult in functie si va fi injurat din toate partile, in fond e un moment Basescu 2010, dar mai soft si adaptat realitatilor curente.
Acum se pot face niste combinatii interesante de guverne daca „interesul national” o cere. PSD poate merge linistit cu PNL daca isi doreste, dar in acelasi timp poate merge pe blat cu aripa nationalista(AUR,SOS). Sigur cu PNL ar fi o relatie la vedere cu un contract prenuptial, pe cand in zona nationalista ar fi o mica aventura nimic serios.
Mari pierzatori, par momentan cei de la UDMR care mai mult ca sigur ca nu vor intra in schema vreunui guvern cel putin asa se vede acum.
Da, PSD are clar varianta de a merge cu un Partid al Interesului Național „spart” din AUR și SOS, doar că pe termen lung ar pierde tot ce au câștigat până acum. Să vedem dacă UDMR face pragul sau cel alternativ. În 2 probabil că da, dar nu știu dacă mai găsesc încă 2 să iasă 4 județe cu 20%, iar 5% e posibil să nu poată fără voturile „maghiarilor” din Olt, Teleorman 🙂 În rest, față de ce zici tu eu aș inversa USR cu SOS. Cred că scandalul cu excluderea s-a fâsâit deja, deci trece pragul, dar nu cu mult. USR nu cred că scade mult sub 10%, cu toate „eforturile” doamnei Lasconi.
Aici mai este un aspect pe care nu știu cum să-l iau, deocamdată, faptul că sunt candidați atât de slabi la prezidențiale, faptul că nu e neapărat o miză, posibil să avem o prezență foarte redusă și atunci să conteze foarte mult capacitatea administrativă și motivația alegătorilor ceea ce poate schimba procentele.
Varianta partidului interesului national este si ea pe masa din doua motive simple:
1. AUR/SOS a avut in componenta oameni din fosta garda PSD care au avut simpatii mai speciale. Plus ca electoratul tinta al acestor partide cumva a fost „abandonat” de PSD pentru imaginea asta de partid de stanga european.
2. PNL poate redescoperi personalitatea daca fie dau presedintele sau fac un procent mai bun decat s-ar astepta la alegeri. Asa ca nu strica si varianta asta pe masa.
Nu stiu cat de mult ar pierde PSD pe termen lung intrucat vin niste perioade complicate cu decizii nepopulare care vor trebui luate. Varianta ar fi sa lase dreapta sa faca aceste lucruri, dar aritmetica parlamentara nu-i ajuta.
Referitor la prezenta lucrurile mi se par oarecum stabilite, intrucat emotia nu exista oricat de mult asa-zisi ziaristi incearca s-o stoarca. La parlamentare plus turul 1 la prezindentiale vom fi probabil in cheia de asta vara cu oarecare variatii de procente. Asa ca partidele traditionale care au deja o buna cultura organizationala vor fi avantajate.
Lebede negre nu au fost, deci cred ca lucrurile sunt oarecum stabilite daca nu apare ceva iesit din comun. Cea mai anosta si lipsita de substanta campanie electorala pentru parlamentare si prezidentiale de dupa 90.
@Asdad2005: PNL 20-25%? :)))))))
Daca ia 15%, sa fie considerat scor bun pt ei
Pingback: Die Aktuelle Lage, 31octombrie • zoso blog