Sondajul BCS lămureşte – indirect – succesul deosebit al partidului Democrat. Ca şi electoratul, acesta semnalizează dreapta dar o ţine mereu spre stânga. Sondajul este plin de răspunsuri ilogice (însă neîndoios reale) care dau seama mai bine de confuzia ideologică care bântuie scena politică românească.
Astfel, 28% din electorat percepe PD ca fiind „cel mai de dreapta” partid de dreapta, abia 14% alegând PNL, iar 4% PNŢCD. PLD punctează binişor, cu 7%. Vorbim aici de partid de dreapta ca „primă intenţie”. Mai mult, aproape 40% consideră că ideologia creştin-democrată şi populară este „mai de dreapta”, abia 25% văzând liberalismul în primul plan.
În vreme ce PD ar obţine 43% iar PNG 12%, o alianţă între cele două partide ar aduce doar 44%, ceea ce înseamnă că apropierea de Geoge Becali este dăunătoare pentru Traian Băsescu şi PD. La fel, alianţa cu PLD nu aduce nimic în plus PD-ului, explicabilă cel mai probabil prin aportul insignifiant de electorat al foştilor liberali. De altfel, nici una din combinaţiile de alianţe nu reuşeşte să îmbunătăţească semnificativ scorul partidelor mari (PD, PSD, PNL), semn că aportul electoral al partidelor mici este nul sau chiar negativ, cum este cazul alianţei PD-PNG sau PSD-PC.
Un alt lucru interesant este că, în toate alianţele, PNL câştigă electorat (fie el şi sub forma 1-2%) ceea ce confirmă potenţialul său de coaliţie.
Revenind la electorat, coroborând aceste rezultate cu altele mai vechi referitoare la aşteptările electoratului observăm că există o contradicţie între acestea şi intenţiile de vot. Astfel, 54% din electorat îşi doreşte o administraţie care „să aibă grijă de oameni”, una dintre atribuţiile clasice ale stângii. Viziunea „românului de rând” rămâne profund „de stânga”, dorind un stat mai puternic, un conducător mai puternic, valorizând instituţiile „nedemocratice” – biserică, armată, jandarmerie – şi aşteptând ca „statul să dea” casă, slujbe, maşină, butelii…
PD-ul a reuşit cel mai bine să înţeleagă acest contrast şi oferă electoratului exact ceeea ce aşteaptă: o poziţionare fermă şi neechivocă la dreapta, în vreme ce discursul şi comportamentul politic este aproape integral cel al unui partid de stânga, care „are grijă de oameni” şi „este atent la nevoile lor”.
Un alt aspect interesant care derivă de aici şi care este confirmat indirect, este că pentru electorat contează mai puţin ceea ce face un partid politic, cât mai ales contează ce declară. Alegerile din 2004 au demonstrat şi că pentru electorat contează mai mult câştigul lui concret, fie că e vorba de cornuleţ cu lapte sau de bonuri de întreţinere, decât abstracţiunile ca „justiţia”, „corupţia”… Din acest punct de vedere, pentru PNL nu este bine deloc, deşi se află la guvernare, fiindcă ei au pierdut pur şi simplu bătălia de imagine. Guvernul Tăriceanu este văzut ca prea incompetent şi prea slab pentru a da ceva electoratului, peste 60% din acesta fiind convins că nu va face nimic. Mai au o şansă cu pensiile, dacă reuşesc să convingă că Traian Băsescu nu vrea să mărească pensiile, ceea ce pentru electorat ar fi echivalent cu un furt din buzunar (deşi vorbim de o promisiune).
În fine, nu trebuie lăsată deoparte părerea foarte bună a electoratului faţă de guvernul Adrian Năstase după doi ani în care acesta a fost prezentat ca sursa tuturor relelor din România, „întâiul corupt al ţării” ş.a.m.d. – fiind considerat cel mai bun guvern post-decembrist (îmi permit să ignor primele două clasate fiindcă este vorba de abstracţiuni, fiind mai degrabă expresia nostalgiei după „tehnocrat”, un alt mit popular).
PD-ul este vazut ca partid „mai de dreapta” din cauza PNL-ului care a recurs la compromisuri grele cu PSD-ul. Este ciudat ca un partid liberal face aliante cu unul de stanga si apeleaza la masuri populiste.
PD-ul stabilindu-si o doctrina crestin-democrata are capacitatea de a sustine masuri liberale in acelasi timp ce sustine si masuri populiste. PD-ul a ramas in acelasi loc, centru-dreapta dar PNL-ul prin numarul mare de compromisuri a inceput sa isi miste pozitia (chiar daca doar pe moment). Asta va duce la o erodare a electoratului ultra-liberal care, in cazul in care compromisurile de tip populist vor continua, isi va cauta un alt partid.
PS: toate sondajele si toate analizele omit o realitate: romanii nu au cultura politica si tind sa nu faca diferenta intre un partid de dreapta si unul de stanga. Este poate si motivul pentru care PD-ul este atat de bine situat stabilindu-si o pozitie de centru.
alianta de stanga este PSD-TSD, nu ?
sau domnii care au facut sondaju’ nu stiu ca nu prea mai sunt partide de stanga in Romania… ?
Sondajele sunt facute de cele mai multe ori cu o marja de eroare foarte mare.
PD este partid de dreapta cum sunt eu Patriarhul Rusiei!
Se pare că nu contează cum e un partid, ci cum zice el că este.
Vorba lui Gustave Le Bon: „Electorii se lasă veşnic manipulaţi”
Pingback: Sondaj BCS. Iar mai la dreapta cu pianul pe proverbialele scari « MoROmeTe says