Avem buget. Degeaba

Abia a fost votat bugetul că ministrul de Finanţe anunţă prima rectificare, în minus desigur. Nu ştiu dacă cineva chiar mai credea în indicatorii bugetari. Părerea mea este că acest buget a fost construit – ca şi cel pe 2008 – din raţiuni electorale, pentru a justifica cheltuirea unor bani în scop electoral, de aici şi atenţia acordată obiectivelor populiste gen renovarea bisericilor Partea pozitivă este că există bugetul şi autorităţile de stat pot da drumul la cheltuieli, deblocând astfel o bună parte din economie, intrată în blocaj încă din octombrie anul trecut.Partea proastă este însă că bugetul nu dă nici un semn că guvernul înţelege ceva din ceea ce se întâmplă în plan mondial. Impresia lăsată este de încropeală, de lucru făcut ca să fie făcut, în aşteptarea unui acord cu FMI sau a unui împrumut de la UE prin care aceste instituţii să ne spună ce avem de făcut mai departe. Rămâne de văzut ce va conta mai mult pentru agenţiile de rating şi pentru potenţialii investitori: faptul că în sfârşit avem buget sau faptul că avem un buget prost.

În momentul de faţă, economia românească are nevoie disperată de veşti bune, dar adoptarea bugetului nu este printre ele, datorită caracterului nerealist al acestuia. Veniturile în scădere, nu doar faţă de 2008, ci şi faţă de estimarea guvernului creează deja probleme, mai ales dacă cifrele pe februarie vor confirma trendul (şi sunt convins că o vor face). Abia luna aprilie poate aduce o inversare de trend. Până atunci, este de aşteptat ca moneda naţională să continue să se deprecieze agravând situaţia economică. Dacă i-aş crede în stare, aş zice că au premeditat lucrurile astfel încât primele semne pozitive să apară în jurul alegerilor euro-parlamentare, dar la cât de idioţi sunt mă îndoiesc că sunt în stare de aşa ceva.

O veste bună reprezintă performanţele Dacia la export (eu am spus încă din octombrie că Dacia este foarte bine poziţionată pentru a trece uşor peste criza economică), performanţe care se vor îmbunătăţi pe măsură ce şi alte state vor lua măsuri similare cu cele din Germania. Dacă şi Ford va da drumul la producţie până la sfârşitul anului, industria auto locală s-ar putea salva cu pierderi minime.

Mihnea spunea că România a crescut ponderea serviciilor în PIB în detrimentul industriei prea devreme. Nu cred că asta este principala problemă a economiei româneşti, ci aportul foarte redus al agriculturii în PIB, comparativ cu potenţialul acestui domeniu. Deşi au crescut ca pondere în PIB, serviciile nu sunt încă la capacitate maximă nici cantitativ, nici calitativ. De exemplu, atâta timp cât băncile îşi permit să introducă taxe aberante şi să păstreze la un nivel record comisioanele înseamnă că nu avem concurenţă suficientă în acest domeniu. Şi cum criza va face ca o parte din bănci să renunţe la operaţiunile din România (RBS este doar începutul), practicile aberante vor continua.

Tot aud că „România nu produce nimic”, o reminiscenţă de pe vremea comuniştilor pentru care doar muncitorii şi ţăranii erau producători, ceilalţi nefiind altceva decât nişte paraziţi ai societăţii. Atâta timp cât nu poţi produce un bun la un preţ competitiv, nu are rost să o faci. E simplu. Nu trebuie să visăm acum la o Românie care produce de la cuie la sateliţi de telecomunicaţii. Nu asta este problema. Ci că foarte mult din ceea ce se „produce”, bunuri sau servicii, sunt slabe calitativ şi necompetitive. Acolo unde s-a identificat o nişă corectă, cum este cazul la Dacia, lucrurile merg.

În condiţii de criză de la Guvern te aştepţi ca, dacă tot nu este în stare să te ajute, măcar să nu te încurce. Din păcate, guvernul Băsescu dovedeşte că nici măcar asta nu face. Crescând taxele, el adaugă poveri suplimentare asupra firmelor. Adoptând cu întârziere bugetul, induce blocaje. Rectificând un buget prost întocmit, creează haos. Cheltuind banii pe biserici în loc de cercetare condamnă România la subdezvoltare, doar pentru ca cineva să profite de nişte terenuri.

Ca să închei şi eu ca Mihnea, dacă tot nu putem pune bază pe guvernul Băsescu, poate că ar fi timpul să încercăm cu acid.

6 Comments

  1. sintagma „nu produce nimic” se refera la produse finite. noi exportam piese auto cu 2 euro si importam masini cu 10.000€.

  2. Ba uite că de această dată suntem de acord! Surpriny[tor, dar suntem! 🙂
    Agricultura de tip ev mediu nu poate susţine industria alimentară. Binenţeles că nu e vina serviciilor pentru asta, este un cumul de factori. Chestiunea agrara trebuie tratata distinct, poate o sa si o fac intr+un articol viitor.
    Cat despre banci, acolo e loc de crestere berechet, mai ales cu reorientarea BCR pe piata dictata de aiurea de Erste.

  3. Lipsa de concurenţă pe piaţa bancară nu este determinată de numărul băncilor active, care de altfel este destul de mare. În orice caz suficient pentru o concurenţă sănătoasă. Lipsa concurenţei se datorează „non-combatului”. A cântatului în cor. De parcă toate băncile s-au înţeles dinainte ce să facă şi cum să facă. Ca în cadrul unui trust de rahat. Iar strategia concurenţială pe care aproape toate băncile mari o adoptă este ubicuitatea. Adică ceea ce numesc eu banking de proximitate.

  4. Errr … Cristi, nu era clar încă înainte de votarea bugetului că-l vom avea degeaba? nu era clar încă din noiembrie că cele 2 noţiuni („criza” şi respectiv „guvernul” – fie el Băse, Boc, Poc, Trosc-Pleosc sau oricum s-o numi!) cele 2 noţiuni, zic, nu se intersectează nici măcar în geometria neeuclidiană?

  5. @zoso – nu cred e vorba de asta. Exportăm şi maşini (nu doar Logan). Marea majoritate a celor care folosesc expresia exclud de la „producţie” serviciile. Recunosc, că o iau şi personal, fiind un „parazit” care nu produce nimic.
    @Mihnea – de ce surprinzător? 😆
    @Darius – e greu de cuantificat cât este non-combat, efect de turmă sau cartelizare. Cert este că nu există concurenţă. În plus, ne-concurenţa este impusă chiar de clienţi: firmele franţuzeşti lucrează cu BRD, cele americane cu Citi ş.a.m.d.
    @Nicu – Mi-a plăcut tare titlul din ZF: Pogea are buget. Dar bani?

  6. Eu zic ca avem muget !

    Acesta va fi probabil cel mai rectificat buger din istoria tarii.
    Economia si viata au luat-o cu mult inaintea baietilor metalurgisti si marmoristi treziti peste noapte ministri de economie si finante…

Comments are closed