Am citit editorialul Ioanei Lupea, chiar mă întrebam ce este cu ea fiindcă nu mai apăruse demult, care pune o problemă interesantă. Din păcate însă, cred că societatea românească a depăşit deja momentul. Pe scurt, este vorba de celebrul experiment în care unor subiecţi li se prezintă un schimb de pase fiind puşi să le numere. 50% dintre ei nu observă că prin cadru trece o gorilă. Ioana Lupea aseamănă societatea românească cu subiecţii acestui experiment, în care pasele sunt manevrele „baronilor locali” şi jocurile lui Băsescu-Geoană-Vanghelie & comp. iar gorila este dezastrul din învăţământ, incompetenţa autorităţilor şcl.
Mă tem însă că societatea românească a depăşit acest moment. Acum nu mai urmăreşte multă lume nici măcar pasele. Este un sictir teribil pentru că a dispărut complet speranţa şi alternativa. Până acum, la fiecare alegeri era o alternativă, un „rău mai mic”, măcar. Acum nu ai pe cine. Traian Băsescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Crin Antonescu… Nici unul nu se califică măcar la „rău mai mic”, iar simplul fapt că ceilalţi nu sunt Traian Băsescu nu justifică un vot contra primului.
Pluteşte în aer un parfum de sfârşit de epocă, amplificat şi de criza economică. Senzaţia nu este că ne îndreptăm către ieşirea din tunel, ci că ne apropiem de marginea fundăturii. Cât mai avem până atingem pragul cel mai de jos?
În lipsa unei alternative coagulante societatea se atomizează. Oamenii se retrag în casele şi în maşinile lor, devenite ultimele redute în faţa mizeriei care ne invadează de peste tot. Cred că eşecul transportului în comun nu este dat atât de visul românului de a avea maşină cât mai ales de faptul că nu mai suportă, nici măcar pentru câteva minute să respire aerul celorlalţi. La fel şi dorinţa de a avea o casă vine mai mult din dorinţa de a nu mai depinde de alţii decât dintr-un simţ al proprietăţii peste media europeană.
În mod sigur, atmosfera este coaptă pentru schimbare. Lipseşte doar un lider credibil care să o coaguleze şi până la alegeri nu mai are timp să apară. Vom avea nişte alegeri prezidenţiale la care, cel mai probabil, vor vota doar vreo 30%, cei mai mulţi mânaţi la vot de sacoşele electorale. Indiferent de cine va ieşi, vom avea un preşedinte irelevant şi ridicol. De fapt, nici măcar nu vor fi alegeri, ci o Daciadă a baronilor locali sub deviza, „Cât mai multe voturi pentru Şefu!”. Alegerile nu vor fi câştigate de Băsescu sau Geoană, ci de Flutur, Pinalti & Co sau Vanghelie, Dragnea & Co.
Este o alternativa ! Poti sa fii sceptic si sa ramai pesimist dar nu e totul atit de negru… Avem un rege, Mihai I, si un romanas Radu Duda – sotul princesei Margareta. Vezi :
princeradu.wordpress.com
S-a retras, monşer, s-a retras…
Fac si eu un comentariu mai degraba sociologic.
Retragerea oamenilor in propriile case se vede limpede, in aspectul ei sinistru, in modul in care sunt neglijate spatiile comune ale blocurilor (holuri, intrari, scari). In multe locuri, chiar daca apartamentele in sine sunt frumoase, spatiile comune sunt imunde si nu intereseaza pe nimeni.
E o crasa dovada de imbecilitate – e stiut ca valoarea unui apartament e sporita (sau micsorata sensibil) de modul in care sunt intretinute spatiile comune ale cladirii 🙂
Revenind la subiect, la noi trec prin cadru atatea gorile simultan, ca e de neiertat sa nu observi macar 2-3.