Am colindat mult prin ţară în ultima vreme. Câteva observaţii:
- Drumurile au avut de suferit masiv în urma iernii. Unele mai puţin, altele au devenit adevărate „drumuri de ţară”.
- Foarte multe tiruri, în special de la Bucureşti spre vest. Prin noiembrie erau doar tirurile Dacia şi ici-colo câte-un rătăcit. Acum mi s-au părut mai puţine de la Dacia, în schimb foarte multe cu alte mărfuri. Turcii par a fi cărăuşii Europei, 2 din 3 tiruri fiind turceşti. Este clar că activitatea economică se reia – cred că traficul este similar cu cel de prin 2008 – ochiometric vorbind.
- Dacă A1 îşi „merită banii”, A2 nu depăşeşte stadiul de moft pentru bucureştenii care merg în weekend la mare. Traficul nu justifică nici pe departe cheltuiala. Comparativ cu A1 e undeva la maxim o treime. De banii ăia mai bine se continua A1 până la Arad.
- La Tulcea am vizitat un vas de război de la 1903 având ghid un moşulică „nevorbit” care ne-a povestit mai bine de o oră. Un stil absolut delicios, o combinaţie între limbajul de lemn al cărţilor de istorie de pe vremea lui Ceaşcă cu harul propriu omului care făcuse parte din istoria pe care o povestea (tataie făcuse parte din echipaj până la dezafectarea vasului în 2003 şi condusese ultima călătorie).
- Hotelurile de trei stele au scăzut preţurile de pe la 170-200 pe noapte la 100 de lei. Cu 40 de lei mănânci pe săturate. Recomand în Hunedoara restaurantul Rustic, şi la Tulcea pizzeria „la Rosa” (aici, dacă nu vă deranjează fumul de ţigară). La Sibiu, Dobrun. La Galaţi n-am reţinut, era un vaporaş pe Faleză.
- Dacă înspre vest găseşti o benzinărie la 20-30 de km, spre est doar câteva Petromuri rătăcite.
- Destul de mulţi poliţişti pe drum.
- Comparativ cu oraşele vizitate (Hunedoara, Deva, Sibiu, Brăila, Galaţi, Slobozia, Tulcea), Bucureştiul este foarte bine asfaltat. Cel mai nasol e Hunedoara (care oricum, de fiecare dată când ajung acolo trăiesc senzaţia de „ghost town”). Noroc că are alături Deva care este un oraş frumos. „Are şi mall”, cum se mândrea un localnic. O altă „atracţie” a Devei este morga supertehnologizată şi certificată ISO 9001.
- Multe firme spaniole vin în România. În special pe infrastructură, proiecte pe bani europeni, pentru care ei au expertiza necesară. Multe îşi aduc şi muncitorii români „spaniolizaţi”. Un client al meu îşi aduce o trupă de peruani cu care a contruit vreo 200 de parcuri eoliene în toată America de Sud. Are un şef de şantier care manevrează un buldo-excavator absolut incredibil. N-am fost inspirat să-l filmez, e un show deosebit.
- În maxim 10 ani România va ajunge o mare putere în energia eoliană. Numai proiectele de care ştiu eu echivalează cu 5 centrale de la Cernavodă.
Jurnal de bord. 🙂
Tare – „morga supertehnologizată şi certificată ISO 9001.”. Renar stie? (audit la fata locului) :))))))
N-are Renarul treabă. E certificată de TUV, ei au făcut auditul. (Detalii.)
„În maxim 10 ani România va ajunge o mare putere în energia eoliană. Numai proiectele de care ştiu eu echivalează cu 5 centrale de la Cernavodă.”
Daca vor face morile cum asfalteaza va trebui sa mai adaugam cativa anisori.
Va vad foarte optimist. Nu va impartasesc optimismul, dar deh… probabil eu sunt nepriceputul aici.
@Liviu,
pe termen scurt vă împărtăşesc şi eu pesimismul. 2010 va fi un an greu pentru România şi poate şi o parte din 2011. Pe partea de B2B lucrurile se îmbunătăţesc vizibil, dar pe partea de B2C se înrăutăţesc şi scăderea va continua până când şomajul va începe să crească din nou.
@Dante
Drumarii sunt o categorie aparte în care politicul joacă un rol important. Nu este cazul în partea de energie eoliană. Aici întârzierile sunt cauzate de birocraţie şi letoarea finanţărilor. (În cei zece ani am inclus şi doi în plus faţă de deadlineul cel mai „îndepărtat”.) În plus este vorba de proiectele de care ştiu eu. Sunt convins că mai sunt şi altele.
Marturisesc ca ma depasesc aceste discutii tehnice, cu B2B si B2C. Pur si simplu, la cum merg acum lucrurile si la imensa cantitate de incompetenta guvernamentala acumulata, nu am motive de optimism, in niciun caz pentru 2010 si parca nici pentru 2011.
B2B = Business to Busiess, B2C=Business to Consumer
Firmele care lucrează preponderent cu firme simt o uşoară creştere (la mine a început cam din octombrie), mai ales cele care lucrează pentru export sau bani europeni. De exemplu, Dacia şi Ford ţin în viaţă sute, dacă nu chiar mii de firme. Care astfel au bani să-şi păstreze angajaţii, să consume normal, ţinând la rândul lor în viaţă alte firme.
De partea cealaltă, firmele care se adresează direct consumatorilor finali sau prestatorii de servicii către populaţie au început cam din septembrie declinul. Creşte şomajul, incertitudinea limitează consumul… Momentan, creşterea primului tip nu este suficientă să suplinească scăderea celuilalt. Eu estimez că abia prin vară se va echilibra şi vom ajunge la „creştere zero”. Dar nu cred că anul acesta se vor relua angajările ca să se diminueze cumva şomajul.
Industriile verzi au un mare potential in Romania. Pacat ca legislatia in domeniu e varza iar mastodontii din energie impun taxe si pretentii aberante ( de genul sa livrezi in retea o valoare minima .. la eolian e ghici..).
Romania e plina de gropi. A2 se justifica pentru mine mai mult decat A1.Asa pot ajunge in 2 ore de la Braila la Bucuresti pe sos Pantelimon 🙂 .
Referitor la industrie e toata la pamant.Guvernul incompetent Boc care inventeaza taxe si aberatii economice va avea cat de curand mii de oameni in strada.
@mihai vintilă
dacă nu ţi-o rupi pe bucata aia de dinainte de Slobozia 🙂
În Brăila pe unde se mănâncă bine?
Mihai – in Braila se mananca bine …la Galati ..
Cristi,
Eolianul are potential si ar fi bine pentru noi sa sustinem cat de mult posibil aceste investitii pentru ca produci bani din…vant (valoare adaugata frumusica, poluare redusa, afacere pe termen lung, piata de desfacere sigura, riscuri reduse, oameni putini implicati in administrare/exploatare, produsul nu expira – dar nici nu-l stochezi- nu te reguleaza la cap OPC-ul, garda financiara nu-ti scoate ochii cu mii de rahaturi, vama nu e o problema, o gramada de avantaje, atat cate imi vin in minte acum; pe scurt o gramada de bani si probleme putine – mari dar totusi putine, dupa ce le-ai depasit nu te mai doare capul). Nu are rost sa vorbim despre faptul ca exista cerere pentru energie. Plus ca o si exporti imediat 🙂 (daca cererea in tara este mai mica decat oferta), capacitate de transport sa ai, ca Vestul o inghite imediat.
Nu mai sunt la curent de multa vreme cu problemele legislative din domeniu, insa in urma cu vreo 6 ani legislatia pur si simplu nu exista pentru asa ceva.
Mi-e teama ca iarasi vom pierde oportunitati din cauza guvernului asta idiot. De altfel nici nu are rost sa mai vorbim, sunt convins ca mai avem 2 ani grei si apoi vom vedea la urmatoarele alegeri parlamentare ce si cum. Na, azi sunt suparat rau!