PD a emis în ultimele zile douăî mesaje de încurajare către activul de partid. Primul, prin Alin Teodorescu de la IMAS, al doilea azi, prin Dan Andronic. Ideea ambelor mesaje este că, în ciuda sondajelor actuale, PD nu „are şanse” să repete istoria PNŢCD şi că la următoarele alegeri va obţine un scor onorabil. Desigur, partea cu repetarea istoriei PNŢCD este corectă. Chiar dacă nu am ajuns în partea cea mai de jos a crizei, PD se apropie de limitele bazinului său natural şi sunt slabe şanse ca el să cadă mai jos de 10-12%. Există şanse însă de a obţine un scor mai bun?
În linii mari, nu există. Dacă ne uităm la sondaje, observăm că PSD pare oprit în faţa barierei celor 40 de procente, PNL stagnează la 25. Cu cele 15 ale PD şi 7 la UDMR se strâng de un 87%, rămânând doar 13% de distribuit. Hai să zicem rotund 15%, fiindcă probabil PSD nu va lua mai mult de 38% din voturi cu tot cu redistribuire. Rămân circa 15% de voturi care se vor duce către Vadim, Becali sau Dan Diaconescu sau vor merge la redistribuire, un procent relativ normal pentru situaţia actuală. Dacă Vadim s-ar uni cu Dan Diaconescu aşa cum s-a unit la europarlamentare cu Vadim sunt şanse să obţină cel puţin 10%. Restul, puţin probabil să meargă toate la PD după principiul „pungii” enunţat de Alin Teodorescu căci la următoarele alegeri PD va fi într-o poziţie slabă, după 4 ani de guvernare dezastruoasă, fără aportul electoral al unui Traian Băsescu epuizat electoral. PD este un partid care nu a crescut organic, ci s-a trezit brusc de la 10-12% la 36, nefiind capabil să gestioneze administrativ şi organizatoric această creştere. Ea s-a bazat pe multe elemente alogene care nici acum nu sunt integrate real (liberalii lui Stolojan – mai puţin Flutur care pare de-al casei, ex-peremişti), inclusiv din structurile locale şi care au un grad de fidelitate redus. Faptul că au evitat picarea guvernului Boc prin interzicerea parlamentarilor proprii să voteze nu este o soluţie decât temporară. Percepţia publică, scorurile slabe în sondaje fac ca oamenii să caute soluţii individuale de supravieţuire politică. Reuşita de la alegerile prezidenţiale s-a bazat pe un bun control al MAI, control care nu va mai putea fi exercitat cu aceeaşi putere în 2012. Pe măsură ce ne vom apropia de momentul alegerilor, „sistemul” va răspunde din ce în ce mai slab la comenzi.
Mai degrabă acest principiu al pungii funcţionează pentru cei care nu mai votează şi au intrat într-un fel de expectativă. Unii probabil nu vor mai vota, alţii însă ar putea fi atraşi la momentul alegerilor în funcţie de situaţie. Opinia mea este că aceste creşteri ale PSD şi PNL sunt mai degrabă un efect al scăderii numărului celor care declară că vor vota decât al unor mutaţii de electorat de la un partid la altul. Da, există un procent relativ însemnat care este mai volatil, este vorba de electoratul naţionalist-justiţiar-agresiv care a migrat de la PRM la PSD, înapoi la PRM, de aici la PD, la Gigi, înapoin la PD şi mai nou la Dan Diaconescu. Putem vorbi de un 5%, nu cred că mai mult.
Din restul pierderilor, o parte au migrat la PNL, dar nu suficient de mare, semn că liberalii nu conving şi nu pot depăşi statutul de „wanabe” pe culoarul de dreapta. Pentru a face o preluare a electoratului urban educat care încă oscilează către Traian Băsescu şi PD are nevoie de o ieşire din modelul autoritarist populist al lui Crin Antonescu (practic o variantă mai urbană a lui Traian Băsescu) şi o ofertă politico-economică serioasă, fără populisme de prost gust inadecvate situaţiei actuale. Sigur, sună frumos „vom scădea taxele”, dar nu este o soluţie aplicabilă în viitorul apropiat. De asemenea, are nevoie şi de o ofertă umană peste media clasei politice, măcar atât cât să fie vizibilă o diferenţă. Abia atunci PNL ar putea să treacă peste pragul de 30%. Atâta timp cât PNL nu schimbă ceva, va continua să piardă nişte voturi în favoarea PD.
Dincolo de relaţiile actuale PNL-PSD, este evident că viitorul impune fie o apropiere a PD de PNL, printr-o eventuală fuziune, fie transformarea PD într-un partid de coaliţie, partener fie cu PSD, fie cu PNL. Odată ieşit din discuţie nocivul Traian Băsescu se deschid posibilităţi de dialog real cu celelalte partide, însă şansele ca PD să mai obţină scorul avut în perioada Traian Băsescu sunt nule.
nu cred ca dan a emis incurajari in numele unui partid 😀 se pare ca nisa lui de consultanta e sa incurajeze consultatul 😀
pe fond insa poate ar trebui recitite sondajele. Si poate ar trebui sa se tina seama ca primele alegeri vor fi cele locale. Si ca pe actualul sistem pt legislative s-ar putea ca sigla de partid sa fie mai putin importanta decat un pod, o parcare, o biserica, o capela un spectacol si alte lucruri in care atuurile sunt la „putere”. Si la urma urmei sigla nu-i chiar un must… poate fi discreta sau se poate renunta la ea o perioada 🙁
Şi încă ceva – sunt din ce în ce mai puţini bani pentru „un pod, o parcare, o biserică”… Nu-i vezi că au ajuns să se bată pentru tăierea panglicii la 10 km de autostradă?
Strategia asta au aplicat-o deja la alegerile locale precedente. La noi, de exemplu, Poteraş n-a avut nici un însemn de partid şi a avut şi alte culori şi ştiu că au fost şi alţii. Însă nu de asta a fost votat, ci pentru că PNL a avut un papagal şi PSD pe adormitul Darabonţ. La locale depinde foarte mult ce contracandidaţi vor fi. Dacă vor fi de paradă…
haha. asta-i mesaj de incurajare pt liberali :))
pai daca-s mai putini bani … cu atat e nevoia mai mare si cu atat e mai mare diferenta intrece cei care pot si cei care nu. O fi bataie …. dar doar unii au acces la panglica 🙁
PS: studiu de caz metroul M5 :))
Ei şi tu, doamna Nuţi e deputat de Dr. Taberei, normal că se preocupă 🙂
pai da, + buget de campanie, + dexteritate la mop si andrele, + ceva socializare cu primaria si alte institutii, + imprietenirea la nevoie cu televiziunile cele rele …. + decaderea liminitei anghel, zmaradescului sau altor „figuri politice”.
=> in colegiul D25 s-ar putea sa fie un pic diferit de „votul politic” din sondaje
intrebarea de fond e daca D25 e special sau e replicabil si in alte gainarii. 🙁