Forumul desfășurat în România, la care delegația chineză a stat a la long, fără a se uita la ceas reprezintă indubitabil un mare succes politic. Provocarea este ca el să nu se transforme într-o mare dezamăgire economică.În primul rând, România este membră a Uniunii Europe, de aceea trebuie să respecte proceduri stricte cu privire la proiectele publice, standarde de calitate, taxe și tarife. Nu poți pur și simplu să încredințezi un proiect de investiție publică unei firme. România a scos până acum la vânzare o mulțime de active – Oltchim, CFR Marfă, au existat proceduri de asociere pentru Cernavodă încă pe vremea guvernului Tăriceanu, astfel că, dacă exista vreun interes economic din partea chineză nu a existat până acum vreo opreliște.
România are un istoric de incapacitate de a produce proiecte viabile financiar care să intereseze potențiali investitori, de aceea este perfect posibil ca și cu cele 10 miliarde de dolari să se întâmple ce s-a întâmplat cu suma aproape triplă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană. Cernavodă 3-4, Tarnița, sunt proiecte avansate și discutate de ani de zile. La fel și autostrăzile, Transilvania sau Brașov-Comarnic.
În momentul de față, România are deja excedent energetic cu care nu prea știe ce să facă. Sunt în construcție în diverse faze capacități de producție de încă 3000 de MW numai din eoliene (chiar dacă nu se mai finalizează toate după modificarea schemei de subvenționare, tot vor fi capacități excedentare suplimentare). Dacă proiectul Cernavodă 3-4 ar fi fost viabil economic (și, suplimentar, statul român ar fi avut ceva în cap cu el, că până acum fiecare guvern a avut altceva în cap), proiectul se finaliza demult, existând interes la un moment dat din partea unor companii, formându-se chiar câte un consorțiu pentru fiecare.
Sunt de acord că o bună parte din aceste capacități energetice ale României sunt vechi (anii 50-60) și au nevoie de alternative flexibile (acesta este rolul hidrocentralei Tarnița, care trebuie să compenseze energia eoliană), dar nu-mi este clar de ce aceste proiecte nu se pot derula în mod normal, pe bani europeni și cu firme europene, dacă România are un proiect concret și coerent. Numai că „strategia energetică a României” va fi gata anul viitor, dacă va fi gata.
La fel și autostrăzile. Am arătat într-un articol mai vechi că, la un trafic maxim de 16.000 de vehicule pe zi, autostrăzile în România nu sunt rentabile pentru investitori privați, care nu cum să-și recupereze investiția fără subvenții din partea statului.
Ce caută atunci „neamțu’-n Bulgaria”, vorba lui Caragiale?
Presupunerea mea este că ei caută un prim „success story”. În Polonia au dat greș. În Africa, la fel. Or, asta le știrbește mult din aura de mare putere, în curând cea mai mare economie din lume. Este clar că au găsit în România un partener docil și elastic cu care ar putea experimenta succesul. Din aceste motive, succesul parteneriatului româno-chinez vine mai degrabă din determinarea lor decât din abilitățile politicienilor români și nu aș exclude varianta ca alte țări să profite de desantul estic al chinezilor și noi să rămânem cu bucuria organizării forumului economic.
China vrea să facă din România un showroom european în care să-și etaleze puterea economică, capacitatea investițională și capabilitatea de a duce la capăt proiecte de calitate. E o șansă pentru economia românească.
La „firul ierbii” este de remarcat creșterea numărului de firme chinezești din România. Anecdotic și fără prea mari relevanțe, dacă în 2009-2011 am avut un val de companii hispanice ca noi clienți, anul acesta am deja două companii chineze în portofoliu și una al cărui proiect încă nu a demarat. Și nu vorbim de „Dragonul Roșu”, ci de mici făbricuțe (cele două) și o fabrică ceva mai mare, proiectul în stand by. Personal, mi-aș dori mai multe investiții de genul acesta, fiindcă ele aduc bani concreți în economie, nu proiecte faraonice discutabile.
nu cumva a fost forumul anual china – europa de est?
si ai tu vreun exemplu de implicare a sectorului privat roman in povestea asta (in afara de un pomanagiu de la banii statului)?
Am ratat articolul din vară la care faci referire (eram la mare în perioada aia 🙂 ), ca urmare abia acum pot să comentez borna aia de 16 mii de vehicule/zi.
În primul rând este vorba de medii, care nu doar că nu țin cont de vârfuri de trafic de pe timpul zilei, de sfârșitul săptămânii, de perioada concediilor etc., dar nu țin cont (pentru că nu pot!) și de alte aspecte importante:
1. O autostradă va atrage traficul și de pe rutele alternative. Dau 2 ex care le cunosc foarte bine: București -Brașov (prin Sinaia, prin Câmpulung, prin Văleni și chiar varianta prin Siriu) și București – Craiova (prin Pitești sau prin Alexandria).
2. Orice drum nou atrage trafic nou deoarece crește mobilitatea oamenilor (pot alege să lucreze în localități mai îndepărtate, au mai mult timp să-și viziteze rudele/prietenii/excursii de 1-3 zile, etc.).
3. Cresc oportunitățile comercianților, deci crește traficul. Un exemplu banal: de când cu A2 găsești în București mărfuri din DObrogea (ex. brânză de Oltina – n-are legătură cu fabrica de pâine din Prahova).
4. Parcul auto al României va continua să crească. Nu intru în amănunte, dar cred că este evident. Mă refer atât la parcul auto comercial/traficul greu, cât și la autoturisme.
5. Dacă te legi, prin Bulgaria, de Istanbul, iar ăn vest de Budapesta, traficul de TIR-uri va crește în mod evident.
În plus, dacă ai un transport rutier decent, ai șanse mai mari la turism, ceea ce iar înseamnă trafic crescut (și nu numai).
Așa că dpmdv cifrele alea sunt doar statistici pentru trecut și nu au nicio treabă cu viitorul.
O autostradă cu bani NU va atrage traficul. Din 16.000 de mașini, probabil că jumătate vor căuta variante ocolitoare. Deci, în cel mai bun caz vorbim de 16.000 mașini maxim.
Pe majoritatea drumurilor traficul este date de localnici. În exemplul tău, traficul București-Craiova este dat de București-Mihăilești, Drăgănești-Alexandria, Alexandria-Roșiori etc. Puține mașini merg pe tot traseul. Cei care merg pe distanțe scurte nu vor merge pe autostradă.
Statisticile sunt ca bikini, îți permit să-ți faci o idee, dar trebuie să deduci esențialul.
Pe ce te bazezi când spui că traficul e dat de localnici?!
Ce spun eu, e verificat și răsverificat, și în România și aiurea.
Tu glumești, nu?
Nu glumesc deloc, poate tu! :)) Orice autostradă generează trafic suplimentar. Altfel de ce s-ar mai face?! Autostrăzile sunt preferate pentru drumuri lungi. Traficul va crește doar datorită drumurilor lungi, că ăla din Mihăilești oricum vine zilnic în București să muncească.
P.S. Nu-mi dau seama ce nu eevident…pentru tine sau pentru mine:)
Fac regulat București-Alexandria. Până la Mihăilești este foarte aglomerat, de la Mihăilești la Alexandria este mult mai lejer. La Craiova cred că ajung 10% din mașini. București-Sibiu, la fel. Dincolo de Pitești mai merg eu și tirurile 🙂
În general, traficul este în jurul nucleelor, mai rar trafic pe distanțe lungi, de regulă doar traficul comercial. Acest trafic comercial nu are cum să crească prea mult pentru că este legat de evoluția economiei. Dacă te uiți la A2, în afara weekendurilor de vară, traficul este subțire. Și vorbim de o rută care leagă capitala de un port. Faptul că tu găsești o brânză din Constanța nu înseamnă mare… brânză.
Apoi, mai trebuie să iei în considerare un aspect. Proiecțiile demografice nu sunt foarte optimiste, cele mai pesimiste din ele dând o populație de 16 milioane de locuitori în 2050. Eu nu cred că va scădea atât de mult, dar toată lumea face mișto de mine că sunt prea optimist 😆 Oricum, e clar că populația nu crește.
Eu fac de 13 ani drumuri la Severin. Uneori 10-15 drumuri pe an, alteori doar câteva. De fiecare dată vinerea seară/sâmbăta dimineața sunt multe mașini cu nr de TM, CS, GJ și binențeles MH. Dar de departe cele mai multe sunt de DJ. Sigur, majoritatea drumurilor le-am făcut în weekend, dar asta nu înseamnă nimic. Traficul greu sunt convins că e mai mare în cursul săptămânii, cel puțin așa ar fi logic 🙂
Fiecare judecă din ce știe, dar cred că ar trebui să avem în vedere nu atât populația, cât mai ales creșterea economică. Iar în privința populației hai să gândim că oricum va crește nivelul de trai, ceea ce înseamnă și mai multe mașini, turism intern, etc. Părerea mea!
P.S. O autostradă nu o faci pentru 2015 sau 2020, ci pe termen lung și foarte lung!