Pe multă lume a amuzat răspunsul președintelui la solicitarea de ase organiza referendum cu ocazia alegerilor europarlamentare. Însă, problema nu este chiar atât de simplă. Sunt două aspecte de considerat:
Unul de natură organizatorică. Există o diferență între cine și unde votează la referendum și cine și unde votează la alegerile europarlamentare. Asta va crea ceva haos, scandaluri, care, la modul teoretic se vor sparge în capul PSD. Al doilea, este de natură politică. Pentru Klaus Johannis, miza nu sunt alegerile europarlamentare ci, logic, cele prezidențiale din toamnă. Tema ar avantaja USR+ și pe Cioloș care va fi în mod singur contracandidatul său, cu șanse reale de a-l învinge. Este vorba de inițiativa USR, ei au promovat-o, ei au cerut-o. Asta ar înseamna un avantaj față de PNL, ceea ce, evident, Johannis nu are nici un chef.
În plan politic, este prematur să spunem că USR+ poate depăși acum, la aceste alegeri, PNL, deși există unele insinuări în acest sens. Totuși, PNL dispune de o infrastructură mult mai bună. Pe de altă parte însă, după cum arată lista pentru europarlamentare și luptele interne din PNL nu este deloc exclus ca acest lucru să se întâmple până în toamnă. Liberalii par fi porniți pe drumul fără întoarcere al destrămării.
Tema Justiției este una mai puțin ofertantă electoral. Exceptând secta „Martorii DNA” majoritatea oamenilor au înțeles că Justiția nu este chiar atât de alb-negru, că abuzurile DNA șI SRI nu sunt numai poveștile pesediștilor (sau, în general, a politicienilor „certați cu legea”). Faptul că nimeni nu și le asumă și nu este dispus să le recunoască face ca totul să se reducă doar la „galerii”. „Dragnea la pușcărie” nu mai este la fel de puternică precum un „Năstase la pușcărie” de acum 15 ani. Pur și simplu, omul nu are anvergura lui Năstase și, implicit, nici capacitatea de a stârni antipatii atât de puternice încât lumea să se deranjeze să vină la vot. Mai poate fi și aspectul că Năstase a fost deja la pușcărie și lumea a văzut că nu s-a schimbat nimic. Suplimentar, cel puțin în acest ciclu electoral, nu mai avem nici un scandal de corupție major, deși nu se poate spune că ar fi întors cineva privirea, din contră, monitorizările sunt acum mult mai atente și mai ușor de făcut.
PSD nu a pierdut electorat pentru că este un partid de corupți. Ci a pierdut electoral pentru prostiile și bâlbâielile de la guvernare. Au ajuns sub 30% după ce au avut 3 premieri în doi ani. Noroc că Opoziția i-a ajutat să remonteze și să revină iar peste 30. De asemenea, cei plecați de la PSD nu s-au dus la opoziție, ci la PSD-AT și la Tăriceanu.
Pe de altă parte, însă, discuția lansată cu autostrăzile care s-a viralizat are potențial. Așa cum am mai spus, singura șansă ca Opoziția să bată la modul real PSD este de a crea emoții, așa cum au fost în 2004 cu Băsescu, în 2009 cu Vântu, cu votul din diaspora în 2014. Subiectul autostrăzilor este unul suficient de atractiv pentru a interesa multă lume, întrebarea care se pune însă este dacă cei care au putut să se oprească din lucru 15 minute se pot mobiliza 15 minute ca să și voteze. Mai este însă și aspectul că Traian Băsescu a fost unul dintre artizanii întârzierii autostrăzilor, ceea ce poate crea probleme într-o dezbatere celor de dreapta.
