Am fost printre cei sceptici faţă de realitatea candidaturii lui Sorin Oprescu (de aceea nici nu l-am inclus în analiza SWOT). Modul în care s-a sfârşit această tentativă şi martirificarea doctorului ca „victimă” a jocurilor politice confirmă faptul că avem de a face cu o strategie care are ca scop păstrarea PSD în centrul atenţiei. În continuare se va discuta despre cine l-a oprit pe doctor, cine ce interese are, vor urma contestaţii, mediatizarea contestaţiilor.
Practic, politicianul Sorin Oprescu a reuşit să se salveze. Să ne gândim ce ar fi însemnat o a treia înfrângere la capitală (nu cred că cineva poate crede că el ar fi avut la modul real şanse). Aşa, victimizat, Sorin Oprescu este tocmai bun pentru o întoarcere în PSD pe cai mari. Rămân în continuare la ideea că miza reală a lui Sorin Oprescu este, în primul rând, preluarea conducerii filialei Bucureşti de la Vanghelie şi, poate, în perspectivă, candidatura la prezidenţiale.
Pingback: Dacă aş fi Sorin Oprescu… » zoso's blog
*martirizarea, mon cher 🙂
da’ bre, dar sună mai frumos 😉