Pe Cîțu deja toată lumea îl percepe drept un lider slab, păpușat de Klaus Johannis, Lucian Isar, Alina Gorghiu și de noul ministru de finanțe, Dan Vîlceanu. Un politician mediocru fără independență și fără capacitatea de a tracta partidul. Dezvăluirile privind activitatea „infracțională” din SUA au șters orice urmă de profil profesionist pentru cine mai credea în CV-ul său de multinaționalist. La rândul său, Ludovic Orban are credibilitate zero după 30 de ani în politică, el e deja fost, nu mai are nicio idee proaspătă, nicio aderență la noile tendințe. S-a epuizat anul trecut ca premier prin promovarea unor personaje dubioase și o guvernare varză.
Și chiar dacă a trecut prin multe rânduri de alegeri, Orban a pierdut parlamentarele din 2020 și a negociat strict în interes personal din coaliția cu USR și UDMR, o negociere pe care partidul nu i-o iartă nici acum. Scorul obținut de el a fost însă surprinzător. Practic, acum PNL este un PD în care a câștigat Elena Udrea în detrimentul lui Vasile Blaga. Votul pentru Cîțu este, în mod sigur, nu unul din convingere, ci unul realist-pragmatic, „pupă-l în bot și papă-i tot”. Este foarte clar că, la momentul oportun, vor trece de partea noii „echipe câștigătoare”, mai ales că cel puțin o treime sunt foști pesediști. Acuma l-au votat și așteaptă să treacă pe la casierie.
Situația însă este una complicată. La USR+ pare să câștige ura împotriva lui Cîțu și a lui Johannis, ceea ce înseamnă că, chiar și presupunând că pe ultima sută de metri va câștiga Barna, nu vor mai reface coaliția. Pentru USR+ este mult mai bine să rămână în opoziție până în 2024 și să tragă pentru victoria totală. În scurta perioadă la guvernare au scăzut cu o treime în sondaje, de la 15% la 10% și tendința era de scădere în continuare, publicul lor fiind dezamăgit. Oricum apariția AUR crease deja niște breșe în electoratul lor, luându-le o bună parte. În plus, deja primarii lor au probleme serioase și șanse minime de realegere.
Fără USR+, PNL va fi prizonierul PSD. În plan extern, odată cu plecarea Angelei Merkel și victoria social-democraților, va scădea puterea PPE în detrimentul social-democraților, care au câștigat deja în mai multe țări europene și au șansa ca în 2024 să devină partidul european numărul unu. În România PSD este dintotdeauna primul partid, doar că opoziția externă și serviciile nu i-au permis să exercite puterea. Acum, cu altă majoritate în europa este posibil să fie și momentul PSD.
Cum în Franța Macron pare să nu aibă, totuși, probleme în a se impune și Franța are toate șansele să ia locul Germaniei, Renew Europe poate deveni forța a doua la nivel european, ceea ce se va reflecta și în politica românească, noul adversar al PSD devenind USR+.
Deci în 2024 bătălia la noi se va da între PSD și USR+. PNL va fi lăsat de toată lumea să se epuizeze la guvernare până la nivelul PNȚCD. O parte din „liberali” vor reveni la PSD, unii vor găsi culcuș la USR+, alții vor reface PD-ul pentru un partid conservator „credibil” care să fure din electoralul AUR.
AUR a avut meritul să spargă barierele psihologice, demonstrând că un mesaj suveranist și conservator poate aduce voturi și există un segment electoral puternic, inclusiv în diasporă (care era percepută ca una profund liberală și cosmopolită). Liviu Dragnea a anunțat înființarea unui nou partid – Alianța pentru Patrie (APP), care își asumă un mesaj național-conservator și suveranist. Nu cred că are multe șanse, nici un fost politician nu a mai revenit la modul serios, cu atât mai mult Liviu Dragnea, care cred că la un moment dat fusese mai urât decât fusese chiar și Adrian Năstase.
Ce este interesant de observat este că, pentru prima dată în istorie, discursul pro-european începe să piardă teren semnificativ și suveranismul se duce spre 20%, încetând să mai fie o curiozitate marginală. Este, cumva o raliere la ce este astăzi în toată Europa de Est unde dezamăgirea de proiectul european sapă șanțuri adânci.
Extremismul și antieuropenismul vor deveni teme tot mai intense în România. Și nu va fi greu să fie atribuite și UE efectele guvernării execrabile din ultimele luni, culminând cu criza politică, cu atât mai mult dacă va continua la fel. În anul 2000, după o guvernare CDR la fel de incoerentă și penibilă, nu numai că PSD aproape că a câștigat singur majoritatea în parlament, dar Corneliu Vadim Tudor a ajuns în turul al doilea al prezidențialelor. Acum nu cred că va fi cazul, vom avea prezidențiale între Cioloș și un candidat PSD. Dar batjocura politică a ajuns la cote atât de înalte, iarna se anunță atât de grea, încât este posibilă o ieșire din tipare în cel mai negru mod cu putință.
In mare daca PNL trece pragul alegerilor in 2024 se poate considera un invingator dupa chixurile majore date in ultimii ani. In acelasi timp daca te uiti in partid o sa vezi lipsa de viziune dublata de criza de cadre. Mai mult chixul dat de insusi Florin Citu privind propria sa cariera inchide pe o perioada lunga de timp povestea omului din privat ce vine sa faca bine la stat. Asa ca oricum ai da-o situatia de acolo va deveni in foarte scurt timp dramatica.
A doua mare problema este faptul ca scena politica cu ai sai actori este complet decuplata de la problemele sociale. Cresterea preturilor la utilitati plus falimentul CI si toate efectele la aceste chestii aparent nu a interesat pe cineva. Pe langa astea mai pune faptul ca numarul de infectari tot creste si situatia va deveni critica peste ceva timp.
Toate chestiile astea se vor sparge in capul celor de la putere ceea ce pe alocuri va duce indirect la niste proteste timide, dar in tendinta celor din 2012.
La tot tabloul asta extremismul si antieuropenismul vor veni manusa pentru ca in acest moment ura fata de sistem/establishment este in crestere si lumea nu mai vede bunastarea adusa de proiectul european. Bineinteles la toata nebunia asta trebuie pusa in discutie si agenda verde agresiva a CE. Agenda care in acest moment Polonia o cam boicoteaza, iar daca iarna va fi una grea s-ar putea ca ea sa nu fie singura. Practic avem ingredientele unei furtuni perfecte peste aceasta zona a lumii, iar politicienii nostri au pus-o de un mic si o tabla.
Am vaga impresie că agenda verde va lua o mică pauză curând când inteligenții vor realiza consecințele economice și nu doar politice. Polonia e mai colțoasă, dar mârâieli serioase sunt și în Franța, Germania (industria auto e oricum lovită de criza cipurilor).
La noi faza aia cu formularul de 14 pagini (care pare mai mult o declarație de avere) o să plesnească rău de tot, pentru că s-a anulat subvenția – s-a abrogat OUG 70/2011, fiind înlocuită cu acest „ajutor”. Parcă subvenția era 300 de lei, deci întreținerea la 2 camere o să ajungă vreo 600-700 de lei (anul trecut a fost în jur de 300).
@Cristian Banu
La nivel de politici verzi Franta a jucat inteligent. Mai precis au zis ca vor inchide centralele nucleare ca vecinii germani, dar nu acum. Germania s-a ambitionat sa-si inchida centralele nucleare si au descoperit ca sunt un pic pe deficit energetic, bineinteles Nord Stream 2 a mai rezolvat ce se putea rezolva.
Din pacate restul vecinilor mai de la est nu sunt asa de norocosi si cu mici exceptii(Ungaria) cam toti sunt impotriva acestei agende verzi tot mai agresive pentru ca tranzitia este prea dura si costurile pe toate planurile prea mari. Legat de costuri ma astept ca tot ce inseamna costul de utilitati la nivel de Romania sa nu fie mai jos de 1000 de ron.
Ce se intampla la noi pe partea asta este o struto-camila, in sensul ca nu avem un calendar clar privind inchiderea centralelor de carbune si inlocuirea lor alte surse, dar dam cea mai mare subventie pe masina electrica. La toata nebunia asta adauga si viitoare minune numita Dacia Spring, iar viitorul va suna ca acum 30 si ceva de ani. Macar vom fi mai verzi pe partea asta….
Da, moștenirea lui Merkel e una absolut catastrofală. Pana mea, nu poți să nu te gândești cum naiba un cizmar avea o viziune și o strategie coerentă (chiar dacă a avut unele mize eronate) și astăzi nu mai găsești oameni în stare de așa ceva, nu doar în politica noastră, ci chiar la nivel european. România avea un mix energetic destul de verde – mult hidro, atomic, backup pe convențional (cărbune/gaze) care asigura nu doar independența energetică, ci și potențial de export la un moment dat. Mi se pare absurd că nu poți să înțelegi cum mutând poluarea industriale la „săraci”, ajungi să poluezi mai mult și să te îngropi economic. Că oțelul ăla care e produs în China e plimbat juma de planetă. Și dacă China face buba sau are alte interese, te trezești în le popeaux gol.
Pingback: Știrile zilei – 28 septembrie 2021 ⋆ zoso blog
Ați auzit pe cineva dând vina pe ruși pentru manipularea asta a gazelor? Nu?
Atunci nici anti-UE, anti-occidentalismul nu va prinde contur.
Eu nu știu în ce peșteră trăiești matale, dar e plin de exemple și dintr-o parte, și din cealaltă.
@Phaff
Povestea cu energia si mai ales ce se intampla acum este impartita in 2;
1. Gazele vor creste ca pret pentru ca dependenta de Gazprom e mare, iar North Stream 2 ocoloeste zona rasariteana a UE. Din zona asta grupul de la Visegrad cu exceptia Ungariei a inceput cu un pic de scandal. Polonia deja pregatindu-se sa importe gaz de la americani.
2. Curentul electric ce musai trebuie sa provina din surse verzi de energie, iar cei care produc din surse foarte poluante recte carbuni platesc in plus pentru asta. Din toate tarile afectate, Polonia a avut o reactie violenta si in mare a spus ca nu renunta la securitatea energetica pentru moftul de a proteja mediul. Mai mult exista un proces castigat de Cehia/CE pentru o centrala pe baza de carbune ce polueaza zona granitie dintre Polonia si Cehia, unde Polonia ar plati penalitati de 500k eur pe zi pana cand acea centrala va fi oprita. Momentan Polonia refuza sa plateasca acei bani si sa opreasca centrala.
Pe langa astea adauga situatia destul de dramatica la nivel de context sanitar plus inevitabilele scumpiri la intretinere si brusc va fi nevoie de un vinovat. Si cea mai la indemana, dar si seducatoare idee o sa fie fix UE. La indemana pentru ca mesajul nationalist/suveran este pe crestere, respectiv seducatoare pentru ca la nivel de UE s-a agreat aceasta agenda verde agresiva, fara ca cineva sa fi luat in calcul impactul socio-economic. Pe scurt inca nu s-a copt bine mesajul, dar e doar o chestiune de timp.