Minutul și scorul

Mișto analogia, nu mai țin minte dacă e de la „doamna colonel” Dogioiu sau de la „nu știu gradul” Tăpălagă: PNL este ca Dănilă Prepeleac, a plecat la târg cu 2 boi frumoși și a venit cu o pungă goală. Analogia merge până la un punct, fiindcă, la final, personajul lui Creangă îl păcălește pe Scaraoțchi însuși și se întoarce cu un sac de galbeni acasă, ceea ce este puțin probabil să se întâmple în cazul de față.

Ideea este că matematica parlamentară și opțiunile reale ale electoratului să fie exact această „coaliție monstruoasă”. Toate încercările de a eluda votul s-au dovedit eșecuri costisitoare politic. Și, așa cum stau lucrurile, „monstruoasa coaliție” e de viitor.

Am ajuns aici după 15 ani de ură și promovare a urii. 15 ani pierduți degeaba, demonizând oameni și partide. Practic, din 1996 în România nu s-a mai votat pentru, ci împotrivă.

PNL

În PNL deja a început răfuiala. Cei lăsați pe margine, anti-pesediștii convinși, nemulțumiți de orice fel încep să mârâie și probabil nu va dura mult până aceste dispute interne să degenereze. Atâta timp cât încă sunt la guvernare, probabil că se va pune batista pe țambal pe principiul „râdem-glumim, dar nu părăsim incinta”.

Disidența lui Orban însă nu cred că va avea o tracțiune reală, cel puțin pentru moment. Însă este clar că omul are potențial de a deveni cel mai vocal critic al noii puteri și liderul Opoziției. Pe de altă parte, la fel s-a întâmplat și cu Victor Ponta, care la un moment dat era singura opoziție reală la Dragnea, dar care nu a trecut pragul în alegeri și acum se milogește de noua conducere a PSD ca să fie primit înapoi.

Faptul că există o opoziție internă la „monstruoasa coaliție” va face ca demersurile lui Orban să nu fie foarte eficiente în vederea construirii unei alternative politice. De altfel, din cei 40 de parlamentari care se spunea că-l susțin, până la urmă l-au urmat doar 17. Părerea mea este că nu va deveni semnificativ.

PNL este (ca și PSD) partid de administrație, deci atâta timp controlează administrația pot menține un anumit scor electoral. România trece printr-o criză uriașă de încredere în autorități, atât de mare încât poate duce chiar la insubordonare civică. Dincolo de bulele inflamate de pe Facebook, există un electorat foarte mare pentru care Armata este încă un reper de credibilitate. Din punctul de vedere al acestor oameni, haina militară pe care dl Ciucă de-abia a dezbrăcat-o este un atu, mai ales cu legenda „eroului din Iraq” nu un dezavantaj și asta poate ajuta la refacerea lentă a PNL. Pare o personalitate neconflictuală, cam ceea ce ar avea nevoie acum la modul real România.

Pentru asta însă este obligatorie decuplarea de Johannis. Johannis a decontat cel mai mult criza politică și este într-o situație fără precedent. Pe toate rețelele de socializare este un festival de „bă, dar ce prost este!”. Este văzut ca omul care a distrus PNL pentru a-și impune un favorit care devenise clar că nu este potrivit deloc pentru poziția sa, nu doar cea din fruntea partidului, dar și cea din fruntea guvernului. Modul lipsit de empatie și sensibilitate în care s-a comportat în perioada crizei sanitare și guvernamentale, celebrele „scăpări” prin care invita românii să joace golf, declarațiile triumfaliste prin care anunța împreună cu Florin Cîțu învingerea pandemiei pentru ca acum să ceară ajutor internațional și să declare statul eșuat au îndepărtat orice suport ar mai fi avut, jignirile la adresa PSD de care acum trebuie să se milogească pentru a nu ajunge la anticipate. Autoritatea sa în momentul de față tinde spre zero.

Urmează o perioadă lungă de reașezări și configurări până când va apărea o nouă conducere și nu este exclus ca și PNL să meargă pe modelul PSD al unei conduceri colegiale și pe păstrarea coaliției cu PSD și dincolo de momentul 2024. Probabil că anti-pesediștii notorii vor pleca sau vor schimba placa și vor rămâne.

PSD

De data asta PSD intră la guvernare cu „top managementul” ceea ce înseamnă o asumare decisă a guvernării. Din toată lista, pe mine mă bucură prezența lui Câciu la Finanțe, e un tip pe care îl știu și care cunoaște meserie și înțelege economie. În plus, în toate mandatele, PSD a ținut sub control finanțele publice, încadrându-se în țintele de deficit bugetar și de datorie publică. Din păcate, însă, nu va face nimeni o anchetă pentru a vedea unde naiba s-au dus miliardele de euro împrumutate de Cîțu (și mai ales comisioanele). Măcar pe partea de Finanțe publice este clar că va fi un control profesionist.

Este de văzut dacă PSD a învățat ceva din lecția Dragnea. Schimbarea majoră a PSD este că acum nu mai este un partid de lider. Ciolacu nu este „dictator”, nu controlează partidul, pare că deciziile se iau acum mai degrabă consensual, așa cum ar trebui să fie un partid politic.

Este clar că adversarul politic este Johannis, doar că ne mai controlând partidul, practic, nemaiavând control asupra nimic, Johannis riscă să fie lăsat din brațe de sistemul care îl susține, în cazul în care acest lucru nu s-a și întâmplat deja. Pe Băsescu l-a susținut UE, care a intervenit direct pentru anularea referendumului de demitere a sa. Ciucă este „omul americanilor”, deci la modul teoretic Johannis încă are sprijinul acestora și PSD nu cred că mai are chef să se joace cu focul ca în 2012, când aventura suspendării lui Traian Băsescu i-a pus la colț la nivel european. De aceea, cel puțin pentru moment, scenariul suspendării nu pare a fi „pe masă”. Însă este clar că Johannis este factor de instabilitate, mai ales că nu mai are nimic sub control – guvern, parlament și e o chestiune de timp până ce serviciile vor trece „de partea poporului”.

AUR

Toată lumea zice că de acum încolo va crește AUR și va rupe tot la alegerile următoare. Părerea mea este că nu se va întâmpla așa ceva. AUR câștigă vizibilitate și pe termen scurt și pe termen mediu. Cu un PSD care posibil că va trebui să se cenzureze, cel puțin o perioadă, AUR vă deveni principala forță de opoziție pentru electoratul de stânga și cel naționalist. Haosul guvernării, haosul din gestionarea pandemiei îi va ajuta. Pe de altă parte, însă, AUR crește destul de puțin de puțin sau aproape deloc, ceea ce înseamnă că puternica sa influență pe care a căpătat-o datorită luptei împotriva vaccinului, a măștii, dimensiunea tradiționalistă și-a atins limitele și a început să se disipeze, motiv pentru care au tot interesul să se agațe de un nou proiect politic și asta poate să fie, în condițiile unei tensiuni politice și sociale foarte mari, demiterea președintelui. Este însă un demers care are mai degrabă rolul de a ține mobilizat electoratul propriu.

De altfel, tentativa AUR nu are succesul scontat, din un milion de accesări doar 13.000 semnând petiția lor de suspendare a lui Johannis, dar ideea suspendării președintelui acum este în faza de „testare”. Dacă în urmă cu câteva luni ea părea incredibilă, rod al unui „dereglat”, acum este o ipoteză reală de lucru nu doar a „extremiștilor” de la AUR, inclusiv liderul PSD, Marcel Ciolacu a avansat-o.

Problema USR și AUR, care practic sunt același lucru, dar cu semne schimbate, este că sunt partide de ethos, nu de acțiune. Ele cresc pe nervi, pe isterie și circ și clachează în momentul în care trebuie să facă treabă. În plus, ele sunt circumcise unui segment electoral limitat pe care nu-l pot mări foarte mult. Dacă se „cumințesc” în speranța de a atrage din electoratul „normal” și reduc tonul, pierd din electoratul deja existent care se apatizează și-și pierde interesul.

USR

A fost un moment în care credeam că spectrul politic se va reconfigura cu USR ca principala alternativă la PSD, în locul PNL. Acum nu mai cred asta, din contră, în 2024 USR va avea de luptat pentru a trece pragul, cu tot cu „monstruoasa coaliție”. Principala problemă a USR însă, este că, în scurta perioadă cât au fost la guvernare au fost asociați cu dezastrul din Sănătate, ei deținând acest portofoliu prin 2 miniștri catastrofali, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, situație care să zicem că poate fi uitată pentru 2 ani, dar la care se adaugă primarii în funcție, foarte vizibili – Clotilde Armand, Dominic Fritz, Alen Coliban – a căror prestație este teribilă, mai ales Clotilde și Fritz se află/s-au aflat recent în mijlocul unor scandaluri. Urmează apoi formarea „USL” în consiliile locale cu inerenta sabotare politică a primarilor (după modelul Firea).

Plus modul în care Cioloș s-a făcut de râs ca premier desemnat, când nu avea nici o șansă. Este de urmărit dacă în noua conjunctură USR va fi capabil să mai mobilizeze bazinul său. Da, la modul teoretic ei se simt bine în Opoziție, doar că în momentul de față Opoziția reală este AUR și Orban, nu ei. Ei au trecut pe la putere și au dezamăgit.

În ziua în care s-a născut oficial „monstruoasa coaliție” ei au scos la înaintare cu opinii și păreri pe epilatoarea șefă, pe Stelică „Garsonieră” Ion și pe Dacian „moartea pasiunii” Cioloș. Până și „Năluca” Țurcan a fost mai acidă și mai critică. Atât pot, cam atât vor avea.