Nu este neapărat de mirare, „operațiunea specială” rusă era împotmolită din luna iulie, iar odată cu intrarea în funcțiune a armamentului modern furnizat de Occident lucrurile începuseră să se schimbe. De asemenea, un calcul simplu arată că Putin mai avea în Ucraina undeva spre 50.000 de soldați mai mult sau mai puțin apți de luptă, existând toate semnele că resursa de „carne de tun” s-a epuizat, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina, iar o eventuală „mobilizare generală” este mai degrabă o soluție periculoasă decât una utilă militar.
Economic vorbind, Rusia deja are probleme semnificative, începând să simtă efectul sancțiunilor. Da, aveau rezerve, erau pregătiți pentru sancțiuni, doar că simpla creștere a prețurilor la petrol și gaze nu-i ajută neapărat, ei oricum vânzând deja cu discount (undeva la 30$/baril la petrol, iar contractul nou semnat cu China aduce un discount de 50% la prețul la gaze). Dacă în cazul petrolului exporturile pot continua și Rusia poate înlocui piața occidentală, în privința gazelor nu prea are spațiu de manevră. În rest, lipsa accesului la tehnologie și know-how va duce la prăbușirea industrială. Războiul a „ars” cam 100 miliarde de dolari până acum, au rămas fără tehnologie militară modernă, fără capacitate de a înlocui echipamentele distruse cu altceva decât ce mai era prin depozitele din vremea URSS. Când ajungi să iei armament de la Coreea de Nord și Iran, cam ai ajuns la fundul sacului de tot. Chiar și așa, capacitățile de producție și disponibilitățile celor două țări sunt reduse și mult sub ce are nevoie Rusia în Ucraina.
Ce este de urmărit săptămâna asta este dacă Putin se mai întâlnește cu Xi. În momentul de față întâlnirea este anunțată doar de partea rusă, chinezii fiind rezervați cu privire la o eventuală întâlnire. Pentru China, și pentru Xi Jinping, ce se întâmplă acum în Ucraina este o lovitură foarte puternică. Așa cum am spus de la începutul războiului, chinezii aveau nevoie de Rusia ca mare putere, care să latre și să țină Occidentul ocupat. Așa, SUA nemaiavând grija Rusiei, se poate concentra pe China.
Chiar dacă din punct de vedere militar SUA și Occidentul au epuizat o bună parte din rezerve, este evident că nu se pune problema unui conflict militar cu China. Pentru că aici nu este vorba numai de Taiwan, la care, cel puțin pentru o perioadă, China poate renunța lejer la orice pretenție, ci la impactul economic. Războiul din Ucraina a făcut ca multe companii să-și revizuiască dependența de regimuri care pot fi considerate „ostile” și intra sub sancțiuni și este mai mult decât vizibilă o retragere a capitalurilor. La asta se adaugă planurile ambițioase ale administrației Binden de readucere a producției în State – cooperarea cu TMSC pentru „chip-urile libertății”, un plan de 50 de miliarde de dolari e un exemplu, care în timp oricum va duce la reducerea importanței Taiwanului.
De aceea, în momentul de față principala grijă a chinezilor ar trebui să fie calmarea occidentalilor. China are deja probleme economice cauzate de Covid și dezvoltarea imobiliară necontrolată (practic ei trăiesc acum criza din 2008), iar plecarea firmelor occidentale o va accentua. Până acum China nu prea a mișcat în ajutorul Rusiei, în afara achizițiilor de petrol și gaze cu discount. Ceea ce a pățit Huawei când a fost sancționată de SUA a fost o lecție suficientă, zic eu ca chinezii să nu riște.
Fără sprijin din partea Chinei, înfrântă militar, în Rusia va începe o prăbușire și destrămare similară cu anii ’90. Deja au început contestările la adresa lui Putin, momentan benigne, dar simplu fapt că ele au apărut este deja semnificativ. Cât de curând va începe cotonogeala între FSB și Armată, ca la noi în decembrie 89. Deja nu mai este foarte clar dacă armata rusă din Ucraina mai are conducere și dacă mai controlează cineva ce se întâmplă acolo din punct de vedere militar sau e deja haos. Oricum, în momentul în care va începe lupta la Kremlin, frontul din Ucraina va pica instant. De data asta, predicția este spargerea federației în republicile componente, fiindcă nu cred că la Moscova mai poate apărea un lider atât de puternic încât să domine republicile, iar acestea au mult mai mult de câștigat ca independente.
„chipurile democrației”
și corectează aici „armata din Ucraina mai are conducere „, armata rusă din Ucraina…
„semiconductorii democrației” ar suna și mai nașpa 🙂
Thanks
Asteptam aceasta analiza. Sunt bune observatiile la adresa Chinei, nu se baga ca are doar de pierdut.
Teoriile referiotare la „Caderea Americii”, „sfarsitul occidentului” mai iau o pauza.
Nu stiu cat de mult republicile cat regiunile bogate in resurse de la est de Ural, catre Pacific. Fara ele, republicile de pe Volga sunt enclave, iar cele din Caucaz nu cred ca vor independenta de iure ci doar de facto. In plus, acolo e si multa armata rusa, pe un teritoriu relativ mic.
Pingback: Știrile zilei – 13 septembrie 2022 • zoso blog
Fun fact: inafara de Cecenia, rusii sunt majoritari peste tot. Partea si mai proasta e mobilitatea lansatoarelor de rachete
Contraofensiva ucraineana era oarecum previzibila de ceva timp si facea sens data fiind situatia din zona. Ceea ce a suprins insa a fost fix faptul ca lucrurile s-au intamplat foarte rapid. Practic in decurs de cateva zile cam tot avansul ce a fost facut de la inceputul anului s-a cam dus. Mai mult deja exista riscul ca ucrainenii sa intre un pic pe teritoriul rus doar asa ca sa forteze si mai mult nota.
Cu toate acestea Putin si tot regimul construit in jurul lui mai are niste carti de jucat. Prima si poate cea mai importanta este destabilizarea pe care o va juca in Italia(personal incep serios sa ma gandesc sa migrez direct pe USD in detrimentul EUR). A doua este iarna si implicit trecerea timpului deoarece tot blocul Vestic nu este obisnuit cu o viata grea sau alte cele. Remarcile venite din partea celor din Elvetia sau Germania cu privire la cum sa economisim sunt graitoare si arata un pic disperarea. Prin UK dincolo de moartea reginei lumea nu prea mai vrea sa plateasca facturile la energie si mi se pare ca e doar inceputul.
Pentru Putin este foarte important sa treaca cu bine in urmatoarele luni si sa astepte venirea iernii. Revolta in Rusia nu vad sa se intample altfel decat o mica reeditare a situatiei din 1917. Ucraina poate inchide povestea daca recupereaza toate teritoriile pierdute din 2014 incoace in urmatoarea luna. Foarte important o sa fie modul in care Rusia o sa vrea sa negocieze in urmatoarea perioada pentru ca pacifismul/pacifistii se vor activa cat de curand.
Concluzia mea simpla este ca meciul inca se joaca ucrainienii jucand mai frumos in repriza a doua in fata unui adversar obosit si un pic ametit, dam legatura in studio!
De-aș mai duce-o pân’ la toamnă, leliță Ioană… Nu prea e o strategie politică. Acum sigur, nu mă aștept ca Putin să stea singur la fereastră să-l tragă curentul 🙂 Deja se simte puternic o ofensivă a „înspăimântătorilor”. Dar la fel mă aștept la o apariție a „luptătorilor împotriva dictatorului”, o „primăvară rusă”. Dar nu cred că bătălia va fi în stradă, ci între FSB și Armată cine va fi scos țap ispășitor pentru catastrofa din Ucraina. Meciul se mai joacă mai degrabă pentru tranziția post-Putin. Un avans rapid poate duce la un colaps imediat al regimului, o avans mai lent poate permite negocieri subterane. Mai contează și săptămâna asta întâlnirea cu Xi, dacă va fi ceva genul Gorby/Honecker cu acel „sărut al morții” sau chiar nu va mai fi deloc.
făcea sensul giratoriu….
Cateva arme mini nucleare va unii Rusia imptriva lumii si il va salva pe Putin.
va uni, ar zice unii
Buna ziua, va salut.
Mi-as dori sa va impartasesc optimismul, dar exceptionalul general Valeriy Zaluzhnyi este de alta parere, „zavera” va mai dura cel putin un an, nici in momentul recuperarii Crimeei omebirea, Europa si noi ,in primul rand, nu vom putea privi linistiti….
Pe larg aici : https://www.ukrinform.net/rubric-ato/3566404-prospects-for-running-a-military-campaign-in-2023-ukraines-perspective.html
Văzusem articolul, dar cred că generalul are alt „target”, de aceea este mai reținut. Nu cred că mai durează până la sfârșitul anului războiul pentru simplul motiv că rușii nu mai au cu cine să lupte, nu mai au rezerve, iar în curând se vor deschide și alte fronturi: Siria, Armenia (aici deja a început), alte conflicte înghețate… Armament doar ce mai era în silozuri din vremea URSS. Plus moralul soldaților după catastrofa din Ucraina.