Încă o înfrângere frustrantă. Echipa a început senzațional, 2 eseuri superbe, după care în minutul 15 se taie macaroana. Manamua nu nimerește tușa, deși pot să jur că antrenorul indicase să se dea la bețe. La faza următoare spaniolii marchează, apoi același Tomane ratează o intercepție și spaniolii trec în frunte 14-12. Urmează apoi câteva minute în care spaniolii fac ce fac ei de obicei, sar la bătaie, ai noștri se enervează și se rupe de tot ritmul, nu se mai leagă nimic.
După pauză, am jucat mai bine, dar s-a greșit mult individual și deși am avut de două ori om în plus nu am reușit să recuperăm. După un iureș de vreo 10 minute în care au mai dat 2 eseuri, spaniolii s-au tăiat și am fi putut recupera dacă exista mai mult calm și concentrare.
Ce rămâne după seria asta de Europe Championship?
Cu minus:
- O echipă foarte vulnerabilă, foarte multe accidentări care au adus indisponibilități.
- O echipă labilă psihic – spaniolii ne-au bătut cu „căpuțul”, au știut când să tragă, când să accelereze… Echipa are momente când se pierde „psihic” și nimic nu se mai leagă după care iese „ceva” și crește moralul, cum s-a întâmplat azi în repriza a doua când am dat 3 eseuri.
- O echipă care nu e… echipă. Nu există un „căpitan”, nu există un lider. Simionescu a fost căpitan de 2 ori, nu s-a văzut că există ca atare pe teren. În primul meci ca căpitan a fost execrabil, azi a jucat foarte bine, asta și pentru că a jucat pe postul său favorit – aripă, nu fundaș. A avut un sprint senzațional la al doilea său eseu, de altfel el chiar este singurul jucător român care aleargă, ceilalți, inclusiv puii de dac tongani sunt lenți. Dar se vede că nu există un lider (nici Macovei nu era). Posibil ca Ovidiu Cojocariu să fie o opțiune mai bună, dar el a lipsit în ultimele două meciuri, accidentat.
- Echipa nu rezistă mai mult de 60 de minute. S-a văzut în meciul cu Portugalia, în meciul cu Georgia, în celelalte un pic mai puțin, deoarece adversarii au căzut mai mult, ca spaniolii azi.
- Avem o echipă lentă. Asta este clar, cât timp reușim să menținem meciul pe ritmul nostru, facem față. Astăzi am reușit, dar meciul s-a pierdut pe greșeli individuale. Aici, cumva antrenorii trebuie să lucreze cu materialul clientului și să găsească variante.
Cu plus:
- Formula de azi pe trei-sferturi pare cea potrivită. Conache – Vaovasa – Manamua – Tomane – Pop – Simionescu – Melinte. Primele două eseuri au fost făcute pe troacari – la primul o pasă excelentă (și un pic norocoasă) de la Vaovasa și sprint Simionescu, cel de-al doilea, intercepție Pop și sprint excepțional al lui Simionescu. Alte două eseuri date de Tomane. La centri mai ai pe Gontineac, dar cam atâta, nu ai alte aripi, nu ai alți centri, alți fundași – doar să improvizezi – Pop, Simionescu.
- Avem în sfârșit o linie a doua și a treia foarte bună (prima linie era ok de câțiva ani Savin, Bălan, Cojocariu/Butnariu, Bărdașu, Gordaș – acum au apărut Irimescu, Thomas Crețu, Harțig și azi a jucat foarte bine Buruiană, debutant la 18 ani). Mahu, Neculau, Iancu, Sobota, Ser, Roșu, Boboc, iar de două etape Mitu care azi a făcut un joc excelent (deși cam egoist, a pierdut două oportunități din cauză că nu a pasat, dar azi a dat un eseu frumos).
- Avem o echipă tânără, iar cei „mai bătrâni” pot duce până la cupa mondială.
- Am demonstrat și față de Spania, și față de Portugalia că știm să jucăm bine. Nu a fost suficient, sunt mai experimentați, dar avem potențial.
Să vedem dacă vor mai fi ceva meciuri pe vară, dacă nu în noiembrie. Din aprilie, se reia campionatul, cu încă un club profesionist – Rapid, care s-a întărit și se poate bate la titlu. Ar fi interesant dacă pot converti din suporterii de la sportul cu mingea „greșită”.
