Efectul urii

Rezultatul alegerilor confirmă valul de ură la adresa lui Traian Băsescu şi al oamenilor săi, depăşind cu mult aşteptările USL. Împreună cu UDMR vor ajunge undeva spre 70%, enorm. Faptul că pediştii nu au reuşit să câştige nici măcar un colegiu arată amploarea dezastrului. Nu ştiu dacă evitarea soartei PNŢCD poate fi o consolare fiindcă e greu de spus dacă este vorba de o evitare sau mai degrabă o simplă amânare. Nu USL a câştigat alegerile. Exceptând electoratul captiv al baronilor locali, nu existau foarte multe motive de a-i vota. Sunt deja de 7 luni la putere aşa că am avut parte de un „preview” a ceea ce pot face şi, cu minime excepţii, nu este nici o diferenţă.

Drama preşedintelui

Implicarea preşedintelui în campanie, deşi probabil că toţi consilierii i-au spus că asta va avea efecte negative asupra PD, arată frustrarea acestuia. Oricât ar prerora el despre „profilul european” şi alte vrăjeli penibile, nu are altă variantă decât să-l numească pe Victor Ponta. Actualele alegeri au doar două necunoscute: a) care va fi „prefixul” scorului USL, 5 sau 6 şi b) care va fi prefixul scorului PD, 1 sau 2.

Când se rupe USL?

Unul dintre punctele-cheie ale campaniei PD este ruperea USL. Toţi liderii acestui partid dau ca sigură ruperea după alegeri, făcându-şi planuri că vor intra la guvernare alături de PNL. De ce s-ar sparge USL în condiţiile în care va câştiga în jur de 60% din mandatele noului parlament nu se explică. Nici nu ar avea cum, fiindcă nu are nici o logică. Este o temă de campanie, care are rol de a mobiliza „trupele” şi a aburi „sponsorii”, altfel greu de convins să mai arunce bani pe un partid fără şanse de a mai câştiga ceva.