Guvernul Enervării Naţionale

Dacă n-aş şti că sunt pur şi simplu proşti şi atât îi duce capul aş crede că o fac intenţionat, deşi scopul unei asemenea enervări naţionale este greu de intuit. PSD şi PD au avut ghinionul să ajungă la putere fix când e criza în toi. România n-a avut guverne competente poate niciodată în istoria ei. Ocazional a mai avut câte un ministru care ştia cu ce se mănâncă domeniul său, dar dacă îi numeri cred că nu depăşeşti degetele de la ambele mâini.

Preliminariile alegerilor prezidenţiale

Prima observaţie care se impune este că Traian Băsescu nu a confirmat încă participarea la alegerile prezidenţiale, deşi nu mai este foarte mult timp. Sigur, el porneşte cu avantajul preşedintelui în exerciţiu (în măsura în care circumstanţele actuale pot constitui un avantaj) şi al scorului încă mare din sondaje. Dar trendul său este descendent, iar guvernul său face tâmpenie după tâmpenie astfel încât decontul nu are cum să nu vină mai devreme sau mai târziu. Opinia mea este că, dacă ar participa, Traian Băsescu nu ar intra măcar în turul doi. Apariţia ASR Principele Radu schimbă însă datele problemei şi candidatura preşedintelui în exerciţiu nu mai este necesară pentru păstrarea puterii de către PD.

Salvează monarhia România?

Unul dintre cele mai grele „ce-ar fi fost dacă” ale istoriei noastre recente este „ce-ar fi fost dacă Regele Mihai ar fi fost mai tânăr sau ar fi avut moştenitor măcar un băiat”. Şansele pentru restaurarea monarhiei sunt minime şi nu s-ar fi modificat foarte mult, indiferent cât de charismatic ar fi fost regele şi eventualul său urmaş. Din acest punct de vedere, cred că cea mai potrivită întrebare este „are voie Casa regală să se implice în politică”.

God works in a misterious way…

Impozitul forfetar pe care doreşte să-l impună guvernul Băsescu la presiunea FMI a stârnit reacţii preponderent isterice. Ceea ce a frapat nu este însă introducerea unei poveri suplimentare la adresa firmelor, cât mai ales tonul pe care s-a făcut. Este prima dată când reprezentaţii statului tratează pe faţă, fără menajamente, cetăţenii ca pe nişte infractori nedovediţi. Am fost de-a dreptul şocat de modul în care pune Pogea şi alţi reprezentanţi ai ministerului problema. Aroganţa lor depăşeşte orice limită de bun simţ. Asta ca să nu mai aduc în discuţie amănuntul penibil că firmele lui Pogea şi Videanu sunt restante la plata datoriilor către stat.