God works in a misterious way…
Impozitul forfetar pe care doreşte să-l impună guvernul Băsescu la presiunea FMI a stârnit reacţii preponderent isterice. Ceea ce a frapat nu este însă introducerea unei poveri suplimentare la adresa firmelor, cât mai ales tonul pe care s-a făcut. Este prima dată când reprezentaţii statului tratează pe faţă, fără menajamente, cetăţenii ca pe nişte infractori nedovediţi. Am fost de-a dreptul şocat de modul în care pune Pogea şi alţi reprezentanţi ai ministerului problema. Aroganţa lor depăşeşte orice limită de bun simţ. Asta ca să nu mai aduc în discuţie amănuntul penibil că firmele lui Pogea şi Videanu sunt restante la plata datoriilor către stat.
De ce (mai) avem creştere economică
În plină „criză mondială”, România raportează o creştere economică record pe primul trimestru, infirmând casandrele care preziceau dezastrul ce va să vie acuş-acuş. Cei care citesc regulat ştiu că am avut o viziune optimistă, aşa că rezultatele nu sunt chiar o surpriză pentru mine, care pronosticasem pentru anul acesta (cu condiţia unui an agricol bun) o creştere economic spre 8%. De unde vine creşterea economică?
Economia subterană
Criză sau doar încetinirea creşterii?
Situaţia dificilă de pe pieţele financiare în special face multă lume să vorbească despre o criză economică, evident, fără precedent. Nu aş vrea acuma să intru în futile dezbateri semantice însă mă întreb dacă nu cumva o situaţie în care economia mondială va înregistra o creştere de 4 procente per ansamblu, iar „lupii tineri” pot spera chiar la creşteri de două cifre poate fi caracterizată drept criză, indiferent de sensul pe care îl atribuim acestui cuvânt. Fără a încerca să minimalizez în vreun fel evenimentele de pe pieţele financiare, nu consider situaţia catastrofică. Dacă majoritatea mass-media a prezentat efectele negative, nu trebuie ignorat că există şi efecte pozitive.
Emoţii, isterii şi psihoze
Ceea ce se întâmplă acum în economia mondială şi, prin ricoşeu, la noi este o nouă formă de criză. Nu cred că mă înşel dacă spun că este pentru prima dată când o criză economică nu se bazează deloc pe realităţi economice, ci pe o isterie declanşată de criza subprime din SUA.
BNR şi cursul leului
Ar fi fost de aşteptat ca după majorarea dobânzii de către BNR, cursul leului să o ia în sus, însă deprecierea continuă, semn că piaţa a ignorat semnalul BNR şi sentimentul faţă de economia românească este mai degrabă unul negativ. Pe de altă parte, însă, BNR a dat semnale că nu agreează un curs peste 3,6 aşa că sunt de aşteptat şi alte intervenţii în piaţă.
Economia românească în 2008
Primul an în Uniunea Europeană a adus câteva noutăţi importante pentru economia românească. Cea mai importantă noutate a fost fluctuaţia foarte mare a cursului valutar, asta după perioade îndelungate în care cursul se mişca într-o singură direcţie. Acum, în cursul aceluiaşi an am avut o apreciere-record şi o depreciere-record cu un ecart de aproape 20%.