Când m-am mutat în noua casă, un vecin binevoitor m-a sfătuit să dau şpagă la…

Astăzi s-a nimerit să nu arunc direct inserturile la Biblioteca Pentru Toţi şi Jules Verne…

Iniţial aveam în minte două articole cu totul diferite, dar până la urmă am ajuns să le leg fiindcă sunt conectate chiar mai mult decât bănuiam la prima vedere. Recent am derulat un proiect de recrutare pentru un client. Am tangenţă cu activitatea de HR din 2002 şi fac recrutare de prin 2003-2004. Mi-au trecut prin mâini CV-urile a cel puţin 10.000 de persoane (cu puţin efort, le pot găsi prin backupuri pe toate). Ultima oară a fost în 2006, când am recrutat pentru ISS unde eram director general. Ce m-a speriat nu a fost numărul mare de candidaţi (peste 600) faţă de în jur de 300 cât primeam maxim prin 2005, ci cantitatea enormă de CV-uri irelevante pentru poziţie. Însă mai presus de asta, în definitiv, e criză, oamenii sunt disperaţi, este absolut şocantă calitatea mediocră a oamenilor din spatele CV-urilor. Trei sferturi din ele conţineau greşeli gramaticale şi erori de redactare care sugerau că persoana respectivă nu prea se descurcă în MS Word. Asta în condiţiile în care, cu o singură excepţie din peste 600 de CV-uri, toţi erau absolvenţi de studii superioare (aproape 2/3 „Spiru Haret” şi SNSPA, în condiţiile în care postul cerea medic sau farmacist).

Multă lume s-a trezit surprinsă că pe primele două luni deficitul bugetar depăşeşte 1% din…

Azi firma mea a împlinit 2 ani.

Multă vreme am fost fascinat de modul în care lucrătorii din întreprinderile producătoare de ziare…

Senatorul PSD Cătălin Voicu reprezintă, prin poziţia sa şi nu prin funcţiile deţinute, cel mai mare „peşte” intrat în în vizorul justiţiei. Comparat cu el, Adrian Năstase e un peştişor nevinovat. Din punct de vedere legal am serioase dubii că senatorul Voicu va suporta în vreun fel rigorile legii prea curând. Mai degrabă, ca şi în cazul „caltaboşilor” este vorba de compromiterea unor politicieni pentru care există dovezi puţine sau subţiri.

I-am văzut prima dată la Turambarr, după care am petrecut vreo două ore pe YouTube…

În ultima vreme au apărut din zona PD mai multe semnale prin care se încearcă o anumită delimitare/nuanţare a poziţiilor – firească, de altfel, după ieşirea din paradigma electorală. Sigur, majoritatea celor din PD care au o părere nu sunt de acord cu ea (foarte amuzant „ideologul” Valeriu Stoica), riscând probabil să ajungă deviaţionişti după modelul bolşevic („deviaţionist” este o persoană care merge înainte atunci când partidul a decis să meargă la stânga). Modelul de parlament unicameral propus de preşedinte nu pare să aibă prea mulţi adepţi şi aş spune că actualele discuţii de la Cotroceni vor avea darul de a introduce nuanţări. Acuzele de dictatură la adresa lui Traian Băsescu par să-l sensibilizeze, deoarece îi reduce marja de operare (oricum limitată de prestaţia catastrofală a guvernului Emil Bobu) şi-i limitează potenţialul de generare de noi proiecte politice.

De vreo săptămână, telefonul de la iupisi se desincronizează în fiecare seară la orele opt…