Văd că multă lume face mișto de recentele dezvăluiri legate de mișcarea rezist.
Am citit la Alexandru Racu un articol interesant referitor la acest referendum. El vine cu o idee interesantă, cum că acesta ar fi o confruntare între „tefeliști” și „popor”, pe modelul referendumului din 2012, care a fost o confruntare între „popor” și băsism.
Gabriela Vrânceanu Firea a pornit un atac violent la adresa lui Liviu Dragnea. Papagali gen Moise Guran deja s-au făcut fleașcă, sunt fani Firea numărul unu și numără secundele până când PSD va face în sfârșit implozie.
USR este ca produsul acela mișto de tot, lansat pentru o nișă mișto de tot, dar la care producătorul realizează că a segmentat o nișă prea îngustă, care nu este economic viabil. Și atunci, fie încerci să extinzi nișa, fie schimbi produsul. USR vrea să-și schimbe nișa.
Una dintre iluziile întreținute de „opoziție” și de simpatizanții săi este că PSD va muri de bătrânețe. Desigur, a electoratului său. Că „demografia salvează România” de „ciuma roșie”. Cum ar zice domnul președinte, ghinion.
După 3 ani de pauză, redeschid taraba. Mă mănâncă de mult degetele, am comentat pe la alții, am mai pus câte ceva pe FB, dar e altceva când „basculanta este a ta”. Nu știu cât îmi va permite timpul să scriu, dar voi încerca.
Un post al lui Vali Petcu mi-a adus aminte că anul acesta am făcut 10 ani de când scriu pe bloguri. O problemă tehnică a CMS pe care îl foloseam la vremea respectivă împiedică să pun link direct către primul articol, publicat pe 4 ianuarie 2005, așa că, până reușesc să depanez CMS respectiv, vi-l pun mai jos.
